Christine Lagarde este noul director al FMI
Consiliul Executiv al FMI a ales-o marti pe Christine Lagarde, ministrul de finante al Frantei, in functia de director general al institutiei si presedinte al Consiliului Executiv pe o perioada de cinci ani, incepand cu 5 iulie, a comunicat FMI.
Lagarde este prima femeie care ocupa aceasta functie de la infiintarea institutiei, in 1944.
Alegerea Christinei Lagarde prin consens de catre cei 24 de membri ai Consiliului, reprezentand 187 de tari, pune capat procesului de selectie inceput la 20 mai, dupa demisia fostului sef al institutiei, Dominique Strauss-Kahn. Singurul contracandidat al frantuzoaicei a fost Agustin Carstens, guvernatorul Bancii Mexicului.
Pe tot parcursul campaniei de selectie, Christine Lagarde a fost cel mai bine cotat candidat. A fost ministrul afacerilor economice, al industriei si al finantelor in guvernul francez incepand din 2007, iar anterior a fost ministru al comertului exterior, timp de doi ani. A fost votata de Financial Times drept cel mai bun ministru de finante din Europa in 2009.
Nascuta in 1956 la Paris intr-o familie de profesori, Christine Lagarde (pe numele intreg de fata Christine Madeleine Odette Lalouette) este avocata de profesie, absolventa a Scolii Superioare de Drept din Paris si a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence si are o importanta experienta internationala, fiind timp de cinci ani sefa firmei internationale de avocatura Baker & McKenzie din Chicago.
Frantuzoaica este divortata, mama a doi copii, vegetariana, pasionata de yoga, scuba diving si gradinarit. In adolescenta a fost membra a echipei nationale de inot sincron. Actualmente are un prieten corsican, un om de afaceri pe nume Xavier Giocanti.
Punctul ei tare in campania pentru alegerea noului sef al Fondului a fost promisiunea sa ca va oferi mai multe posturi in conducerea FMI pentru reprezentanti ai tarilor in curs de dezvoltare si va acorda o pondere mai mare in decizii pentru marile economii emergente, pana acum subreprezentate in politica institutiei.
Punctul slab a fost implicarea ei in investigatia legata de o intelegere, facilitata de ea, intre magnatul Bernard Tapie si Credit Lyonnais, prin care banca a fost nevoita sa-i plateasca magnatului daune de 285 de milioane de euro, in urma plangerii lui ca banca l-ar fi inselat cu ocazia tranzactiei din anii '90 prin care Adidas a intrat in proprietatea magnatului. Lagarde s-a aparat, sustinand ca a actionat intotdeauna cu transparenta si ca e vorba doar de acuzatii politice prin care socialistii incearca s-o faca partasa la povestea indelungata a fraudelor lui Tapie, desi primele scandaluri legate de numele lui Tapie dateaza chiar din epoca presedintelui socialist Francois Mitterrand.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro