Trebuie să producem hrană de calitate şi la un nivel competitiv în Uniunea Europeană, iar pentru acest lucru este necesar un buget puternic pentru Politica Agricolă Comună (PAC), a fost mesajul clar transmis de Christophe Hansen, noul comisar european pentru Agricultură, originar din Luxemburg, care l-a succedat pe polonezul Janusz Wojciechowski, la întâlnirile cu fermierii, la Bruxelles, în zilele de 27-29 noiembrie. El a subliniat că este nevoie de cel puţin 1,5 miliarde de euro pentru fondul de criză, mult mai mult decât cei 450 de milioane de euro alocaţi anterior. În plus, a atras atenţia asupra unui deficit anual de investiţii în agricultură de 62 de miliarde de euro şi consideră că ar trebui stimulate investiţiile printr-un mediu predictibil, astfel încât şi băncile să acorde finanţări mai rapid.

„Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat şi o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puţin 1,5 mld. euro pentru fondul de criză faţă de 450 mil. euro cât a fost. Deficitul anual de investiţii în agricultură este de 62 md euro. Este nevoie de predictibilitate ca să se poată investi şi băncile să acorde finanţări”, a spus Christophe Hansen, Comisarul european Agricultură şi Hrană, potrivit unui comunicat de presă trimis de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), care a fost reprezentată la întâlniri de către Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

Hansen a adăugat că nu este adeptul ideii unui singur fond pe ţară, subliniind că este pentru Politica Agricolă Comună (PAC). El a spus că cadrul financiar multianual depinde în mare măsură de deciziile statelor membre, în special ale celor mari. Totuşi, există puţine state membre dispuse să contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene.

El a răspuns întrebării lui Florentin Bercu, confirmând sprijinul pentru un buget PAC mai puternic, adaptat la inflaţie şi cu fonduri pentru promovare şi tranziţie, dar şi menţinerea structurii în doi piloni (plăţi directe şi dezvoltare rurală), considerând-o importantă pentru competitivitate şi modernizarea agriculturii.

De asemenea, Bercu a întrebat dacă Hansen va menţine sprijinul direct pentru toţi agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea şi tipul lor de producţie, în special sub formă de plăţi directe pe suprafaţă. Totodată, a întrebat dacă sunt prevăzute acţiuni pentru consolidarea cooperativelor şi a organizaţiilor de producători, pentru a încuraja micii fermieri să se asocieze. Hansen a răspuns că susţine toate tipurile de ferme, mici, medii, mari, dar mai ales fermele de familie, şi că trebuie sprijinite pentru a deveni competitive. El a spus că e important să salvăm cât mai multe ferme de toate dimensiunile şi că vrea să se implice activ în întărirea poziţiei fermierilor în lanţul alimentar prin forme de asociere.

De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensaţiilor pentru gestionarea riscurilor şi lucrează la operaţionalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta şi arşiţa atmosferică, a spus Bercu. „Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape şi, prin urmare, contăm pe sprijinul COM pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o şi care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024-2025, adică să fie operaţională până la jumătatea lunii ianuarie 2025. UE trebuie să revină la garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a UE, să găsească soluţii pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale şi silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiţii de producţie reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din ţările terţe, pentru a avea o producţie UE competitivă şi durabilă”, a precizat Florin Bercu.

La rândul său, Hansen a spus că vom fi mai bine pregătiţi şi mai flexibili pe managementul riscului. „Vom lucra la infrastructura apei, rezilienţa, captarea şi eliberarea apei când este prea multă. Între 2022 şi 2023 agricultura a redus cu 2% procentul emisiilor, în timp ce la transporturi au redus doar cu 1%. Putem atinge ţinta din 2030. Trebuie să subliniem mai mult eforturile întreprinse, rezultatele pe care le avem şi să temperăm constrângerile acolo unde stăm bine”, a spus el.

Noul comisar pentru agricultură a mai spus că vrea să vină cu măsuri concrete pentru reînnoirea generaţiilor din agricultură şi să convingă copii şi tinerii să vină şi rămână în agricultură. „Ne confruntăm cu o îmbătrânire demografică şi o să creionăm un PAC echilibrat între reglementare, subvenţii şi condiţionalităţi. Nu putem preveni crizele, dar trebuie să fim pregătiţi să luăm măsuri eficiente, în timp real. O să mă străduiesc să nu fie luate măsuri, similare cu cele promovate de Timmermans.”

În prezent, din punctul de vedere al lui Florentin Bercu, cel mai important şi urgent subiect abordat a fost acordul MERCOSUR, despre care organizaţiile profesionale din toate statele membre au semnalat impactul negativ asupra sectorului agricol european, cerând o opoziţie comună. Pentru ca acordul să fie blocat, este necesar ca cel puţin 35% din populaţia UE să fie reprezentată de statele care îşi exprimă opoziţia. În acest context, România joacă un rol important şi guvernul României, prin premierul Marcel Ciolacu, trebuie să ia o decizie în următoarele zile, având în vedere efectele dăunătoare ale acordului asupra agriculturii autohtone şi comunitare. 

Totodată, România trebuie să decidă dacă acceptă sau nu interzicerea produselor de protecţie a plantelor, cu excepţia celor dovedite ştiinţific ca fiind dăunătoare. „Foarte important este ca la calcularea şi acordarea plăţilor directe din viitoarea programare să fie utilizate datele cât mai recente pe suprafaţă ca dată de referinţă, din cauza cărora România pierde plăţile pe circa 500.000 de hectare. Trebuie menţionată şi necesitatea ajungerii la convergenţa externă 100% sau finalizarea convergenţei externe începând din 2028, respectiv subvenţii mai mari în ţara noastră sau subvenţii egale în UE”, a mai spus Florentin Bercu.