Recensământul populaţiei şi al locuinţelor s-a încheiat duminică, 31 iulie. Datele parţiale vor fi publicate în decembrie. Început la jumătatea lui martie cu aşa numita „autorecenzare” (înscrierea electronică), recensământul s-a încheiat duminica trecută.

„Datele parţiale vor fi publicate în decembrie iar datele finale în 2023. Este complet diferit de recensământul din 2011 când datele au fost culese pe hârtie şi am avut nevoie de un an de zile să le încărcăm pe un suport electronic. Acum totul este într-o bază de date”, a spus Tudorel Andrei, într-o  discuţie telefonică cu reporterul ZF.

Recensământul, care se organizează o dată la zece ani (a fost amânat acum cu un an, din cauza pandemiei COVID-19) este aştep­tat nu doar de „gură cască”, ci de tot mediu so­cial şi economic. Companiile de îmbrăcăminte se uită să vadă ce produc: haine de nuntă sau de priveghi, în funcţie de vârsta populaţiei. Companiile alimentare, la fel. Mediul politic este, la rându-i, atent pentru că unu-i mesajul pe care-l transmiţi unui adolescent şi altul este mesajul transmis unui adult. În plus, de pildă, în instituţiile UE, numărul de poziţii este stabilit în funcţie de numărul populaţiei unei ţări. Sunt ani de zile în care am vorbit de de „depopularea” României – din cauza plecărilor în străinătate sau a sporului negativ (mor mai mulţi oameni decât se nasc).

Şeful INS spune însă că datele vor arăta, cel mai probabil, că suntem în ţară 19 milioane (rezidenţi), iar cu domiciliul aici (rezidenţi plus cei plecaţi în străinătate) 21 de milioane. Dacă doar două milioane de români au plecat în străinătate şi nu  trei sau patru, asta este o veste bună.

Datele nu pot fi puse major sub semnul întrebării pentru că ele se coordonează: vârstă, sex, studii, etc., spune şeful INS.