Klaus Iohannis, liderul PNL, a făcut uitată scrisoarea de contestare a candidaturii lui Creţu pe care a trimis-o la Bruxelles împreună cu Vasile Blaga, preferând o reacţie uşor pasiv-agresivă, cu sugestia că atât vechea CE, cât şi noua CE sunt de fapt dominate de politicieni de dreapta şi cu concluzia: "Ca viitor preşedinte al Dreptei voi face să se audă la Bruxelles vocea României!". Secretarul general al PMP, Cristian Petrescu, s-a grăbit să atribuie preşedintelui Traian Băsescu meritul pentru portofoliul obţinut de Corina Creţu şi să susţină că dacă ar fi fost "în baza d-lui Ponta", Creţu ar fi primit doar portofoliul Ajutor Umanitar.

Varianta în care România primea portofoliul Ajutor Umanitar a fost iniţial vehiculată pe o listă datată 30 august şi publicată la 3 septembrie pe un blog al Financial Times, unde apărea însă numai numele lui Dacian Cioloş, actualul comisar pentru agricultură, nu şi numele Corinei Creţu, şi legat de care jurnalistul care a publicat-o, Peter Spiegel, îşi exprima multiple îndoieli, din cauza improbabilităţii ca anumite portofolii să fie atribuite unora dintre numele de pe listă (îndoielile nu aveau însă legătură cu portofoliul Ajutor Umanitar).

După o zi, pe un blog al publicaţiei Euractiv a apărut o altă listă aşa-zis intermediară a portofoliilor, care modifica în mai multe puncte lista publicată de jurnalistul Financial Times şi unde pentru acelaşi portofoliu Ajutor Umanitar apăreau, urmate de mai multe semne ale întrebării, numele lui Dacian Cioloş şi al Corinei Creţu. Această variantă a fost însă publicată clar cu titlu de glumă, jurnalistul care a publicat-o scriind de la bun început că i-a fost comunicată de un "individ straniu". Unii comentatori şi ziarişti occidentali sau estici s-au scandalizat, acuzând absurditatea unora dintre atribuirile de portofolii, alţii au înţeles imediat gluma, a cărei ţintă era Jean-Claude Juncker şi birocraţia uneori de neînţeles a structurilor de la Bruxelles, nicidecum o ţară anume sau un nume dintre cele de pe listă. Ulterior, chiar ziaristul care a publicat-o, Georgi Gotev, s-a amuzat pe Twitter de lista respectivă şi de cadrul fotografiei listei, unde la loc de cinste, în chip de presspapier, apărea o scrumieră (Juncker este un fumător înrăit).

"Individul straniu" la care tot în glumă făcea referire Gotev era posesorul unui cont fals al şefului de campanie al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, iar contul fals făcea parte dintr-o reţea de conturi similare care parodiază conturile unor comisari europeni şi oficialităţi de la Bruxelles, în buna tradiţie de umor pe Twitter care se dezvoltă de obicei în jurul celebrităţilor sau al politicienilor. Atât ziariştii acreditaţi la Bruxelles, cât şi oficialii europeni înşişi au cunoştinţă de existenţa unor astfel de conturi şi uneori chiar comunică cu posesorii lor, ca să se amuze sau ca să le câştige bunăvoinţa (deşi umorul promovat pe conturile respective este benign şi niciodată vulgar). În alte cazuri, oficialii respectivi au cerut eliminarea de pe Twitter a unor astfel de conturi, pentru a nu se crea confuzie, aşa cum s-a întâmplat cu Jonathan Hill, nominalizat pentru portofoliul Serviciilor Financiare, al cărui purtător de cuvânt a comunicat oficial că un anumit cont creat în scop de parodie nu îi aparţine lui Hill.

La noi, lista de pe blogul Financial Times a trecut aproape neobservată, în schimb cea de pe blogul Euractiv a generat o adevărată explozie de indignare la televiziuni şi în presă: atât vocile opoziţiei, cât şi premierul Victor Ponta au părut să ia de bună lista, din motive diferite: primele - în numele ideii că Juncker nu dă doi bani pe o Românie guvernată de PSD sau pe competenţele Corinei Creţu şi de aceea îi atribuie acesteia un portofoliu mărunt, al doilea - pentru că putea să facă astfel legătura între schimbarea portofoliului promis Corinei Creţu, Politica Regională, şi intervenţia la Bruxelles a lui Iohannis şi Blaga în defavoarea ei, respectiv să-l acuze pe preşedintele Traian Băsescu că subminează interesele României la CE. Mai departe, atât preşedintele Băsescu, cât şi ziariştii apropiaţi acestuia au dus mai departe atacul strict electoral, dând de înţeles că lista jurnalistului de la Euractiv a fost "o glumă de la Bruxelles" care nu doar că l-ar fi avut ca ţintă pe Victor Ponta, dar că ar fi fost chiar concepută de Juncker şi de oamenii lui anume ca să-şi bată joc de Ponta.

După ce a devenit cert că europarlamentara PSD va primi Politica Regională, preşedintele Băsescu a subliniat însă, corect, importanţa pentru UE a portofoliului Ajutor Umanitar, deţinut în actuala legislatură de bulgăroaica Kristalina Georgieva, un oficial european extrem de respectat. Această apreciere a aruncat involuntar în ridicol toate comentariile de până atunci ale vocilor opoziţiei (dar şi ale puterii) conform cărora primirea acestui portofoliu de către Corina Creţu ar fi fost o ruşine naţională.

În calitate de comisar pentru Politici Regionale, Corina Creţu va administra un buget de 351,8 mld. euro, reprezentând o treime din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care va alimenta fondurile structurale şi de coeziune destinate reducerii inegalităţilor de dezvoltare dintre statele membre şi investiţiilor în infrastructură, utilităţi, educaţie, sănătate, integrarea şomerilor pe piaţa muncii.