Fondatorul Nike, Phil Night, a povestit în detaliu în cartea sa, „Shoe Dog”, etapele prin care a construit împreună cu antrenorul de sport american, William Jay „Bill” Bowerman, afacerea cu pantofi sport evaluată în prezent la peste 95,12 miliarde de dolari.

El aflase că, la Seattle, la Rainier International Classic, „un pătimaş tenismen român distrugerea orice adversare care-i stătea în cale şi o făcea într-o pereche de Nike Match Points „nou-nouţi”. Românul era Ilie Năstase, zis „Nasty”, şi, „de fiecare dată când se ridica pe vârfuri şi trimitea o altă servă nereturnabilă, lumea vedea logoul nostru”, povesteşte însuşi Phil Knight în cartea sa.

Era anul 1972, iar fondatorul Nike începuse la acea vreme să înţeleagă importanţa promovării printr-o asociere între  sportivii de top şi brandurile din lumea sportului.

„Am găsit numărul agentului lui Năstase. L-am sunat şi i-am propus o afacere. I-am spus că îi dau 5.000 de dolari - am înghiţit când am spus asta - dacă băiatul lui purta echipamentul nostru. El a contracarat cu 15.000 de dolari. Cât uram să negociez. Am convenit pe 10.000 de dolari. M-am simţit de parcă aş fi fost jefuit.”

Aflase de la agentul lui Năstase că acesta juca la un turneu la Omaha, iar el i-a sugerat să zboare acolo cu hârtiile.

„L-am întâlnit pe Nasty şi pe soţia sa, Dominique, o femeie splendidă, într-o seară de vineri la un restaurant din centrul oraşului Omaha. După ce a semnat pe linia punctată, după ce am băgat hârtiile în servietă, am comandat o cină festivă. O sticlă de vin, încă o sticlă de vin. La un moment dat, dintr-un motiv oarecare, am început să vorbesc cu accent românesc şi, dintr-un motiv oarecare, Nasty a început să îmi zică mie Nasty şi, fără niciun motiv aparent, supermodelul de nevastă-sa a început să facă ochi dulci tuturor, inclusiv mie, iar la sfârşitul serii, când m-am prăbuşit în camera mea, m-am întins în pat şi m-am uitat la contract. Zece mii de dolari, am spus cu voce tare. Zece. Mii. De dolari”, povesteşte Phil Knight, detaliat, întâlnirea cu tenismenul român.

„Era o avere. Dar Nike avea semnătura unui atlet celebru. Am închis ochii să opresc camera să se mai învârtă cu mine. Apoi i-am deschis pentru că, de fapt, nu îmi doream ca ea să se oprească din rotaţie”, concluzionează însuşi fondatorul Nike deznodământul întâmplării, în cartea sa.