După doi ani în care au fost nevoiţi să petreacă tot mai mult timp în casă şi să spună „nu” concediilor şi micilor escapade periodice, unii oameni păreau să îşi fi regăsit într-o anumită măsură vechea dragoste pentru citit. Totuşi, lecturile continuă să lipsească de pe lista de interese a celor mai mulţi români. În acest context, cum poate arăta o radiografie a pieţei locale de carte? Răspunde Laura Ţeposu, CEO al Libris.

Interesul scăzut pentru lectură al românilor poate fi explicat prin efectele produse de sălbaticii ani 1990, în care cuvântul de ordine era „reformă” şi în care orice era nou era automat considerat bun, spune Laura Ţeposu, CEO al lanţului de librării Libris şi fost librar în cadrul companiei pe care o conduce în prezent.

Numărul de companii şi angajaţi din industria cărţii din România este în scădere de-a lungul ultimilor cinci ani. La finele lui 2021, cifra de afaceri cumulată a librăriilor locale era de peste 130 de milioane de euro, faţă de 3,7 miliarde de euro în Germania, arată datele Registrului Comerţului, agregate de ZF. Chiar dacă ar avea aceeaşi populaţie cu cea a României, vânzările din Germania – cea mai mare piaţă europeană de carte – ar ajunge teoretic la 925 de milioane de euro, de şapte ori peste cele din ţara noastră.

„În anii ’90, cărţile nu erau noi, erau aceleaşi cărţi vechi cu care crescuseră părinţii lor şi care nu mai erau, cum de altfel nu sunt nici azi, de actualitate. Pentru mulţi dintre cei care erau copii pe atunci, cărţile nu au fost niciodată descrise ca o prioritate, prin urmare nu citesc nici azi. Sunt adulţii care au crescut la televizor cu cablu, pentru care cărţile sunt plictisitoare şi care aleg oricând un serial în locul unui roman”, explică Laura Ţeposu.

CEO-ul consideră că o altă problemă a pieţei locale de carte este că, în România, nu s-a investit niciodată cu adevărat în aducerea publicului mai aproape de lectură, neexistând vreodată o strategie naţională pentru cultură şi educaţie.

Astfel, librăriile, editurile şi bibliotecile nu au fost susţinute în niciun fel în ultimele trei decenii, iar publicul nu a fost invitat să descopere lectura dincolo de recomandările librarilor şi anticarilor, cât şi de eforturile individuale ale jucătorilor prezenţi în piaţă.

„Lucrurile se întâmplă prea mult «pe proiect» şi prea puţin cu obiective şi plan de acţiuni pe termen lung. De aceea suntem departe de cifrele altor ţări europene şi de aceea ne clasăm mereu pe ultimele locuri din această perspectivă”, adaugă reprezentanta Libris.

Totuşi, pentru a impune conversaţiei un ton ceva mai optimist, Laura Ţeposu crede că lucrurile tind să meargă într-un sens bun, drept dovadă stând trendul general de creştere a vânzărilor cărţilor pentru copii.

Anul trecut, Libris a vândut circa 2,3 milioane de produse, cărţile dedicate copiilor reprezentând 28% din volumele comandate în toată ţara, fiind cele mai vândute la nivel naţional şi la nivelul fiecărui judeţ – un semn bun pentru viitoarele generaţii de cititori.

„Sigur, în continuare bibliografia şcolară ocupă o parte importantă, dar perspectiva e bună. Sunt multe volume pentru copii cu cifre foarte bune de vânzări. Şi cred că decalajul faţă de alte ţări scade, e clar că direcţia e bună. Dar am avansa mult mai repede dacă ar exista un context mai prietenos, să vedem nişte acţiuni care să treacă de stadiul de plan, să devină reale.”

Pasiunea pentru citit este, conform CEO-ului, ca mersul pe bicicletă: nu se pierde, nu se uită. În consecinţă, micii cititori de astăzi pot rămâne fideli cuvântului scris dacă sunt stimulaţi la momentul oportun şi cu tipul potrivit de lectură.

Pe de altă parte, o problemă masivă constă în accesul la lectură pentru majoritatea copiilor, deci la şanse egale de a deveni pasionat de citit, fie că este vorba de beletristică, cărţi de istorie, fizică, grădinărit sau biografii. Să nu uităm deci că o bună parte din copiii români trăiesc într-un mediu rural în care cititul din pură plăcere pare extrem de improbabil.

„Foarte multe şcoli din România nu au biblioteci şcolare şi, acolo unde există, fondul de carte este învechit. Noi avem un proiect de dotare a bibliotecilor şcolare cu volume noi şi actuale, intitulat CarteTeca. Pentru a beneficia de cărţile oferite de noi, reprezentanţii instituţiilor depun un proiect prin care îşi propun încurajarea lecturii şi ne oferă date ale stării actuale”, continuă şefa lanţului de librării.

Anul trecut s-au înscris 460 de proiecte, însă rezultatele nu sunt deloc încurajatoare: 117 reprezintă unităţi de învăţământ unde numărul cărţilor din biblioteca şcolară este sub

100 de volume, iar în 98 dintre şcolile înscrise în proiect (21%) nu există bibliotecă. În majoritatea cazurilor unde există, fondul de carte este învechit, având chiar zeci de ani de când nu a mai primit nicio carte nouă. Mai mult, 70% dintre aplicanţii care au bibliotecă nu au fonduri pentru cărţi noi.

„Deci avem mult de lucru la nivel de ţară şi pe partea aceasta, cred că este nevoie de intervenţie urgentă din partea autorităţilor. Practic, sunt sute de unităţi de învăţământ unde nu există cărţile din bibliografia şcolară, darămite cărţi noi şi atractive, care să atragă micii cititori.”

2022 a fost un an bun pentru librăriile fizice, care au recuperat din scăderile suferite în timpul pandemiei, văzându-se că, odată cu ridicarea restricţiilor de circulaţie şi a măsurilor de distanţare socială, oamenii au început uşor să îşi redescopere plăcerea de a cumpăra şi răsfoi cărţi direct din magazin.

„Am observat o creştere a interesului pentru cărţile în limba engleză, fiind livrate cu peste 70% mai multe volume decât în anul precedent. Oamenii preferă să citească volumele în limba scriitorului sau să aibă acces mai rapid la noile apariţii editoriale”, argumentează Laura Ţeposu.

Totodată, fiind vorba de un alt an încărcat de incertitudine, bugetul alocat lecturii – deja extrem de mic – a fost afectat şi mulţi clienţi au redus ritmul achiziţiilor de carte, unii dintre ei alegând să recupereze experienţele pierdute în 2020 şi 2021 şi să citească, în consecinţă, mai puţin.

„De câţiva ani tot discutăm despre «ani atipici». De fapt, cred că instabilitatea şi incertitudinea au devenit stări de normalitate, aproape că nu ne mai uimeşte nimic. Însă am reuşit să rămânem în echilibru: am realizat investiţii, am crescut baza de clienţi, am menţinut cifra de afaceri şi profitabilitatea. Putem spune că a fost un an bun, având în vedere contextul”, spune CEO-ul, adăugând că inflaţia, războiul ruso-ucrainean şi creşterea dobânzilor au fost cele mai mari provocări ale anului abia încheiat.

Libris a avut o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei în 2022, cu 4,6% peste rezultatul din 2021. Creşterea a fost mai mică decât estima compania la începutul anului trecut, motivul principal constând în reducerea frecvenţei achiziţiilor.

La capitolul „investiţii”, Libris şi-a transformat anul trecut depozitul prin instalarea unor panouri fotovoltaice în valoare de 300.000 de euro care asigură independenţa energetică a companiei în proporţie de 95%. Amplasate pe o suprafaţă de 4.000 mp, cele 835 de panouri pot produce anual circa 330.000 KWh.

„Având în vedere volatilitatea ridicată a pieţei energiei clasice, unde costurile de tranzacţionare au o creştere accelerată, panourile fotovoltaice ne oferă stabilitate şi predictibilitate. Am ales să susţinem integral investiţia din resurse proprii şi estimăm că va fi amortizată în maximum cinci ani”, susţine Laura Ţeposu.

Pentru 2023, grupul are în vedere investiţii în platforma de e-commerce, unde plănuieşte să adauge instrumente noi pentru îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor şi să majoreze gama şi numărul de produse. De asemenea, dacă economia va da semne de stabilizare, Libris ia în calcul pentru 2024 o serie de investiţii logistice pentru creşterea capacităţii de livrare prin extinderea depozitului şi automatizări.

Întorcându-ne însă la materia primă a pieţei discutate, cele mai cumpărate cărţi de anul trecut –  după cele pentru copii – au fost cele din categoria „beletristică”. Cărţile de dezvoltare personală sau cele din categoria „ştiinţe umaniste” ocupă locul trei la nivel naţional, singura excepţia fiind judeţul Covasna, unde poziţia a treia este din categoria „spiritualitate/ezoterism”, potrivit datelor Libris.

De altfel, segmentul de dezvoltare personală a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani, mai ales în perioada pandemiei de COVID-19, când şocurile emoţionale, deşi erau la ordinea zilei, trebuiau asimilate şi înţelese la nivel individual. Mai exact, de ce s-au orientat cititorii către respectivul gen de lectură?

„Oamenii au devenit ceva mai reflexivi, încearcă să înţeleagă mai bine cine sunt şi cum se raportează la lumea aceasta dominată de incertitudine. Cărţile nu oferă răspunsuri, dar fiecare carte citită ne aduce mai aproape de înţelegerea unui anumit aspect, de răspunsurile pe care le căutăm fiecare dintre noi.”

În plus, CEO-ul Libris susţine că, pe măsură ce îşi asigură nevoile de bază, oamenii devin mai atenţi la alte tipuri de nevoi, precum cele emoţionale, intelectuale şi spirituale. Însă putem nota în acest sens şi trendurile setate peste ocean, în Statele Unite, cât şi cele din vestul Europei, care continuă să dea tonul în materie de lectură inclusiv în România.

„Îmi aduc aminte că, imediat după debutul pandemiei, în 2020, au explodat vânzările volumelor «Dragostea în vremea holerei» a lui Marquez şi «Ciuma» de Camus. Oamenii au vrut să înţeleagă cu ce se confruntă. Şi, mai departe, au început să privească spre interior şi de aici interesul pentru cărţile de dezvoltare personală”, susţine Laura Ţeposu.

Pe raftul de beletristică, 22% din cărţile vândute sunt semnate de autori români, acestea generând la rândul lor 17% din vânzările totale ale segmentului de piaţă. Alte categorii la care scriitorii români se află în topul vânzărilor sunt cărţile pentru copii, spiritualitate şi ştiinţe umaniste.

Laura Ţeposu are pregătire de expert contabil ce i-a permis să pună bazele unei firme de contabilitate care i-a marcat startul parcursului antreprenorial în urmă cu 17 ani. În 2009, a luat hotărârea de a creşte piaţa locală de carte prin aducerea vânzărilor în mediul online, în vreme ce eforturile de acest gen erau încă la început în România.

„Lucrez în Libris de peste 25 de ani. Am început ca librar în librăria Libris Ştefan Octavian Iosif din Braşov a unchilor mei încă din timpul facultăţii, iar în 2009 am hotărât împreună să ducem cărţile în online şi am lansat libris.ro”, spune reprezentanta lanţului de librării, argumentând că „pasiunea pentru lectură se dovedeşte până în prezent un element important în reţeta succesului pentru orice antreprenor”.   ■