Circa 3% din companiile agricole din România sunt deţinute de străini: Italia, Germania, Republica Moldova, Olanda şi Spania, principalele ţări de origine ale acţionarilor
Italia, Germania, Republica Moldova, Olanda şi Spania sunt principalele ţări de origine ale acţionarilor companiilor care activează în agricultura românească. În total, 3,1% din cele 133.461 de companii agricole active în România au capital străin, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor Termene.ro, platformă de analiză. ZF a luat în calcul companiile cu codul CAEN 01, cu excepţia „0170 - vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii“, care sunt în funcţiune şi sunt organizate în formele SRL, SA, PFA, IFAM, SNC, SRLD, II, AF şi SCA. De ce au ales pământurile româneşti?
♦ Cei mai mulţi investitori străini în agricultură în România sunt din Italia, având circa 1.000 de firme, adică aproape 1% din total ♦ Italienii au o poziţie de forţă în producţia cerealelor, jumătate dintre firme având activitate în acest sector şi, cu precădere, în vestul ţării ♦ Olandezii au investiţii importante în sectoarele creşterii bovinelor şi porcinelor.
Italia, Germania, Republica Moldova, Olanda şi Spania sunt principalele ţări de origine ale acţionarilor companiilor care activează în agricultura românească. În total, 3,1% din cele 133.461 de companii agricole active în România au capital străin, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor Termene.ro, platformă de analiză. ZF a luat în calcul companiile cu codul CAEN 01, cu excepţia „0170 - vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii“, care sunt în funcţiune şi sunt organizate în formele SRL, SA, PFA, IFAM, SNC, SRLD, II, AF şi SCA. De ce au ales pământurile româneşti?
„În Italia, ponderea terenului arabil este mult mai redusă, iar atomizarea funcţionează, de asemenea. Despre Olanda, nu are rost să discutăm, pentru că efectiv nu mai are loc unde să plaseze capitalul, fiind o piaţă saturată şi normată. În Spania, nu există un potenţial agricol semnificativ. La grâu, Spania generează maxim 5% din cele 135 de milioane de tone anuale ale UE, iar la porumb au un maxim de 7% din cele 60 de milioane de tone producţie Uniunii. Terenurile din Spania sunt extrem de aride din cauza poziţionării geografice şi climei, astfel încât nu mai există loc de expansiune“, spune Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant în agrobusiness şi fondator al Romanian Agri Column. Acesta a adăugat că investiţia în terenuri este încă foarte profitabilă în România.
Când privim totul în termeni de preţ pe hectar, constatăm că în România, preţurile sunt extrem de atractive, iar în comparaţie directă cu Franţa, de exemplu, a subliniat Cezar Gheorghe. La fel este şi în comparaţie cu alte ţări, iar acest aspect reprezintă un motiv serios pentru investitori să-şi extindă activitatea în România.
Spre comparaţie, în Olanda, unul dintre principalii investitori din România, preţul unui teren agricol a ajuns în 2022 la 85.000 de euro, pe când în România, în cea mai scumpă zonă - Bucureşti - Ilfov, a ajuns la 12.000 de euro, iar media locală este de 8.000 euro/hectar, potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică.
„România este valorizată din aceste puncte comune: preţuri decente de achiziţie a terenurilor, costuri de înfiinţare a culturilor ce pot fi gestionate, o climă mai permisivă şi acces la nodul strategic Constanţa. Aceste ingrediente, amestecate în creuzetul unui bilanţ financiar, indică cifre de culoarea verde. În final, am putea spune că Pământul este cel mai valoros activ şi nu se degradează din punct de vedere al preţului. De ce? Simplu, pentru că nu se mai fabrică, dar el produce hrană“, a precizat Cezar Gheorghe.
Astfel, investitorii străini au ales România şi au investit chiar în ferme mari, pe care nu le pot avea în ţările de origine. Iar, suprafeţele mari, supuse unui sistem de management corect, generează un profit mult mai ridicat, a mai spus analistul Cezar Gheorghe.
De departe, cei mai mulţi investitori străini în agricultură în România sunt din Italia, având circa 1.000 de firme, adică aproape 1% din total. Apoi urmeaza Germania (352), Republica Moldova (215), Olanda (155) şi Spania (140), potrivit platformei Termene.ro.
De altfel, jumătate din firmele cu capital din Italia au activitate de cultivarea cerealelor şi sunt cu precădere, în vestul ţării. Ei au investit local în pământuri încă de după ‘90, dar fiind că terenurile locale sunt încă ieftine, iar în Italia, preţul sare de 35.000 de euro/hectar, fiind de peste patru ori mai mare decât în România.
Emiliana West Rom din Timiş, business controlat de omul de afaceri Luciano Martini, este cea mai mare afacere cu capital din Italia din România, din agrobusiness. Ea are una dintre cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale din ţară, de 12.000 de hectare, şi o fermă de bovine de 1.200 de capete, potrivit datelor de pe site-ul firmei. De asemenea, deţine are spaţii de depozitare cu o capacitate de 90.000 de tone şi peste 150 de hectare de plantaţii de alun.
Olandezii, în schimb, au investiţii importante în sectoarele creşterii bovinelor şi porcinelor. DN Agrar Group, controlat de mai mulţi investitori olandezi, este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu peste 13.000 de capete, şi lider în producţia de lapte.
Cele mai multe companii din agricultura românească au activitate de cultivare a cerealelor, în număr de 27.069, iar din acestea 8,5% sunt cu capital străin, mai arată datele termene.ro. Cei mai mulţi investitori sunt din Italia (520), Germania (193) şi Franţa (70).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană