♦ Decalajul încă este mare dacă ne uităm la alte ţări din centrul şi estul Europei ♦ Ţările din vestul şi nordul continentului joacă în altă ligă ♦ „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire“.

Un român avea, în medie, 373 de euro investiţi în fonduri mutuale deschise la finele anului trecut, ţinând cont aici de o populaţie de circa 19 milioane de oameni şi de active totale de 3,4 miliarde de euro pe 31 de­cembrie 2023, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Fondul Monetar Internaţional şi Asociaţia Europeană a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA).

Aşadar, România se clasează pe penultimul loc într-un top de 23 de ţări europene, cu active per capita de două ori sub cele din Croaţia, de cinci ori sub Grecia şi de zece ori sub Ungaria. Deşi am redus din decalaj cu Croaţia, întrucât un clasament similar realizat anul trecut de ZF arăta că activele/capita din ţara cu ieşire la Mediterană erau de trei ori mai mari decât cele din România, ungurii rămân pe poziţii, fiind tot de zece ori peste noi, în contextul în care 2023 a adus creşteri pe majoritatea pieţelor de capital din Europa. Activele/capita din Grecia erau în 2022 de patru ori mai mari decât cele din România.

Totuşi, o veste bună este că i-am depăşit, într-un final, pe bulgari, care investesc, în medie, 220 de euro în fonduri mutuale pe an. În 2022, activele/capita din Bulgaria ajungeau la 169 de euro versus 158 de euro în ţara noastră.

„Avem o oportunitate de creştere de care se pare că începem să profităm. Astfel, începând cu aprilie 2023 am început să vedem intrări nete pozitive din punctul de vedere al activelor în administrarea fondu­rilor, în condiţiile în care numărul de inves­titori este în continuă creştere“, spune Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administra­torilor de Fonduri (AAF), pentru ZF.

Se observă o dublare a activelor investite, în medie, din România într-o perioadă de un an. Pentru context, în 2022 activele tuturor administratorilor de fonduri mutuale de pe piaţa locală au scăzut puternic pe fondul valului de retrageri provocat de inflaţie, criza energetică şi războiul din Ucraina. În Europa Centrală şi de Est, România a fost singura ţară care a înregistrat atunci patru trimestre conse­cutive de vânzări nete, adică volumul răscumpărărilor l-a depăşit pe cel al subscrierilor.

Însă, în 2023 activele primelor zece companii din industria de asset mana­gement din România (peste 90% din piaţă) au crescut cu 17%, la 20,3 miliarde de lei, în vreme ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti s-a apreciat cu 31,8%. Totodată, activele nete ale celor 249 de fonduri mutuale disponibile în România, deschise şi închise, locale şi străine, au scăzut cu 13,5% în 2023, în mare parte ca urmare a reducerii activului net al Fondului Proprietatea, după ce compania şi-a vândut integral participaţia la Hidroelectrica.

Pe de altă parte, piaţa locală de asset management a depăşit la începutul acestui an pragul de 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industrie care confirmă evoluţia ascendentă din ultimii ani.

„Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire şi la mediatizarea conceptului de fond de investiţii. Mă bucur că încep să se vadă rezultatele şi asta înseamnă că reuşim să transferăm încredere investitorilor care apelează la administratorii de fonduri de investiţii pentru economisirea inteligentă a propriilor resurse”, adaugă Horia Gustă.

România are însă mult până a ajunge din urmă ţări precum Slovacia (cu active per capita de 1.784 de euro), Polonia (1.963 de euro), Cehia (2.411 euro). Diferenţa devine însă mult mai abruptă pe măsură ce mergem spre vestul sau nordul continentului: Spania investeşte, în medie, 7.586 de euro în fonduri deschise, Regatul Unit 27.916 euro, iar Suedia 53.629 de euro. Irlanda şi Luxemburg – paradisuri fiscale – înregistrează valori de 764.556 de euro, respectiv 8,8 milioane de euro.

Mediana – un indicator mai relevant decât media, deoarece exclude extremele – celor 23 de ţări incluse în clasament este de 6.974 de euro per capita, de aproape 19 ori peste România.