Varianta Pro a modelului de Inteligentă Artificială de la Google, denumit Gemini, devine accesibilă clientilor începând cu 13 decembrie, prin intermediul Google Cloud, în timp ce varianta mai simplă, Nano, va fi utilizată de dezvoltatorii de aplicaţii mobile cu sistem Android.

Varianta cea mai capabilă, Ultra, a obţinut un scor mai ridicat decât al experţilor umani în testul MMLU, care acoperă domenii variate precum fizică, istorie, medicină sau etică, verificând atât cunoştinţe, cât şi abilitatea de a rezolva probleme. Ultra a depăşit Chat-GPT4 la 30 din 32 de teste, potrivit Google, deşi în unele situaţii diferenţele de scor sunt minore.

În acelaşi timp, OpenAI lucrează la versiunea 5, care ar putea accentua precizia şi amploarea sarcinilor pe care le poate prelua.

OpenAI a dezvoltat un model care procesează textul şi, separat, altul pentru audio (voce) şi altul pentru video, în timp ce Google are o arhitectură comună.

”Este uşor de intuit faptul că după etapa de dezvoltare, sistemele vor schimba fundamental interacţiunea cu echipamentele electronice, cu alţi utilizatori sau dinamica din piaţa muncii. Există un procent ridicat de preocupare faţă de necunoscut, prezent atât printre companii cu modele de business care pot fi afectate de progresul AI, cât şi printre angajaţi. Fiecare versiune de produs AI extinde semnificativ plaja domeniilor care ar putea fi afectate de capabilităţile sistemului. Chiar şi fără proiecţiile din viitor cu privire la inteligenţa artificială, doar implementarea tehnologiilor deja anunţate aduce schimbări majore”, comentează Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România

Potrivit unei analize XTB, lansarea Google Gemini a venit la pachet şi cu numeroase controverse, fiind dezbătută comprimarea timpului într-un video demonstrativ editat, care nu «curge» în timp real. Potrivit lui Claudiu Cazacu, fluiditatea este importantă pentru interacţiunea utilizatorilor cu acest serviciu, iar timpul de răspuns din video nu oglindeşte, deocamdată, realitatea.

Cu toate acestea, optimizarea performanţei este, mai degrabă, o chestiune de timp. Direcţii noi pot fi, astfel, intuite, însă consecinţele în lumea reală sunt dificil de bănuit în prezent. Sistemele multimodale - care preiau şi oferă rezultate în format video şi audio, nu doar text - sunt deja aici.  

Pentru mulţi angajaţi din diverse domenii, noua „realitate” se va traduce într-o serie de beneficii. Printre acestea se numără: mai mult timp economisit, mai multă uşurinţă în derularea sarcinilor şi disponibilitatea de a fi creativi sau de obţine echilibrul între  serviciu şi viaţă personală.

Pentru alţii, însă, AI va reprezenta o provocare. Cel mai probabil, aceştia vor dispune de o fereastră de timp limitată pentru a putea învăţa noi abilităţi pentru o eventuală reconversie profesională.

În paralel, unele domenii noi, care au nevoie de forţă de muncă, ar putea fi create tocmai în urma schimbărilor aduse de AI în sistemul economic.

„În cele din urmă, integrarea AI în viaţa de zi cu zi va permite şi efectuarea de sarcini rezervate până acum oamenilor, cu un grad tot mai mare de dificultate şi creativitate. Chiar dacă ne aflăm încă la ani buni distanţă de o implementare eficientă tehnic şi economic, subestimarea necesităţii de pregătire şi aderarea la ideea că momentul decisiv este încă îndepărtat ar putea să nu fie cea bună strategie”, spune Claudiu Cazacu.

În ceea ce priveşte reglementarea acestui setor, Uniunea Europeană conduce momentan la nivel global,  oferind primul cadru coerent.

„Având în vedere riscurile şi forţa tehnologiei, regulile sunt necesare, cu toate că unii observatori consideră că este prea devreme, iar avântul AI de pe continent trebuie stimulat în orice condiţii. Un echilibru între nevoia de progres şi siguranţă este esenţial, din punctul nostru de vedere”, mai spune Claudiu Cazacu.