Coliziune majoră între Deutsche Bank şi BCE: Pierderile uriaşe din creditele neperformante stârnesc o dispută financiară care zguduie industria bancară globală
Deutsche Bank s-a confruntat cu Banca Centrală Europeană (BCE) în 2024, din cauza temerilor că ar putea subestima volumul împrumuturilor neperformante, au declarat surse pentru Financial Times.
BCE şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la modelele de risc şi gestionarea creditelor de către Deutsche Bank, potrivit aceloraşi surse.
În cele din urmă, banca germană a emis două avertismente către investitori, anunţând că provizioanele pentru creditele neperformante vor depăşi estimarea iniţială de 1,5 miliarde de euro pentru 2024. Astfel, a raportat provizioane de 1,8 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de 2023, şi a indicat că în 2025 se aşteaptă doar la o „normalizare parţială” a pierderilor din credite. Până la sfârşitul lui 2024, Deutsche Bank a alocat 5,7 miliarde de euro pentru posibile pierderi, dintr-un portofoliu total de 485 de miliarde de euro.
Totodată, banca a anunţat plecarea directorului său de risc, Olivier Vigneron, după un singur mandat de trei ani. Acesta îşi va încheia oficial activitatea în luna mai, la expirarea contractului.
Îngrijorările BCE nu sunt noi şi depăşesc acest subiect punctual. Instituţia supraveghează atent activităţile de finanţare cu efect de levier ale Deutsche Bank încă din 2020, când banca a refuzat să-şi reducă expunerea, în urma unei analize la nivelul industriei.
O altă sursă a declarat că BCE a contestat estimările interne ale Deutsche privind pierderile din împrumuturi în 2024, considerând că suma reală ar trebui să fie mai aproape de 2,5 miliarde de euro, faţă de cele 1,5 miliarde de euro prevăzute de bancă.
Deutsche Bank a respins această solicitare, argumentând că auditorii săi nu ar accepta un provizion atât de mare, deoarece autorităţile fiscale ar putea contesta reducerea profitului şi, implicit, a obligaţiilor fiscale ale băncii.
În plus, BCE a luat în considerare creşterea semnificativă a cerinţelor de capital pentru Deutsche Bank – aşa-numita cerinţă a Pilonului 2 – însă, în cele din urmă, a impus doar o majorare de 25 de puncte de bază. Potrivit unei surse, banca germană a reuşit să limiteze această creştere prin negocieri.
O a treia sursă a indicat că diferenţele de opinie dintre Deutsche Bank şi BCE s-au redus treptat.
Într-o declaraţie oferită pentru Financial Times, Deutsche Bank a susţinut că menţine un „dialog continuu şi constructiv” cu autorităţile de reglementare şi că gestionează riscurile şi provizioanele în conformitate cu feedback-ul acestora. De asemenea, banca a subliniat că aceste discuţii sunt „o practică obişnuită în industrie” şi că nivelurile sale de provizionare şi de gestionare a riscurilor au fost aprobate de auditorii săi.
BCE a refuzat să comenteze situaţia.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
-
Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA