♦ Criza actuală, cu totul nouă pentru businessuri şi consumatori deopotrivă, a reuşit să facă ceea ce în alt context ar fi sunat doar ca o glumă. Toate mallurile din România, şi nu numai, au fost închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani ♦ Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum?

„Mall-urile vor fi în continuare preferate (post pandemie - n. red.), nu neapărat deoarece oferta stradală nu este foarte variată, ci pentru că, în general, consumatorii doresc să îşi rezolve toate nevoile de shopping în acelaşi loc. Cu siguranţă multe dintre businessuri au de suferit în această perioadă şi probabil vom vedea adaptări ale acestora, precum şi ieşiri de pe piaţă, în cazul în care perioadă stării de urgenţă se va prelugi“, spune Dana Radoveneanu, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În România, marile centre comerciale şi-au închis uşile pe 23 martie, după ce autorităţile au impus, peste weekend, încetarea temporară a activităţii mallurilor - unde de regulă se adună un număr mare de persoane - ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar farmaciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă ori s-au mutat în online. Acelaşi model a fost adoptat chiar anterior şi de alte ţări.

În România au rămas însă deschise magazinele stradale, cel puţin acolo unde proprietarii au decis că se justifică să continue neperturbată activitatea chiar dacă traficul pietonal a scăzut puternic ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Faptul că românii sunt forţaţi să stea în casă - cu excepţia unor situaţii bine stabilite - a afectat astfel toate businessurile, pe unele mai mult, pe altele mai puţin.

„Nu a apus era mallurilor în România pentru că, local, nu există o alternativă. Dacă eram în alte ţări precum Austria sau Italia, comerţul stradal ar fi putut să iasă câştigător din această sitaţie, dar în România nu există infrastructura pentru acest tip de comerţ“, crede Cătălin Pozdarie, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Hervis, ce are o reţea de aproape 40 de magazine, amplasate în centre comerciale şi parcuri de retail.

În opinia sa, distanţarea socială actuală îşi va pune amprenta asupra comportamentului de consum.

Mai exact, până când nu se va găsi un tratament sau un vaccin care să reducă rata mortalităţii, oamenii nu vor avea încredere să interacţioneze social, aşa că online-ul va câştiga teren, cel puţin pe termen scurt. E posibil însă ca şi pe termen lung să reuşească să mănânce cotă de piaţă din offline. De aceeaşi părere e şi Dana Radoveneanu de la Cushman & Wakefield Echinox.

„Comerţul online înregistrează un avânt pe zona alimentară, unde vânzările au crescut şi de 10 ori, creştere ce are la bază în principal teama oamenilor de a interacţiona în magazinele fizice. În medie, vânzările pentru produsele non alimentare au crescut cu aproximativ 10% - e vorba de produse electronice mice, laptopuri, desktopuri, tablete, dar şi de produse pentru îngrijirea casei.“

Însă în sectoarele de fashion, auto sau orice produse neesenţiale s-au înregistrat scăderi extrem de puternice, în prezent comportamentul de consum fiind diferit din cauza incertitudinii. Astfel, se cumpără produse de strictă necesitate.

„Vedem deja o schimbare a compor­tamentului de consum în această perioadă prin faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă achiziţiile online, chiar şi în detrimentul cumpărăturilor de convenienţă de la hiper­marketuri (care sunt încă accesibile publicului). Cu siguranţă o parte dintre clienţi vor continua să apeleze la servicii de shopping online şi după această perioadă, deoarece este mult mai confortabil“, conchide ea.