♦ Comisia Europeană vede un deficit bugetar în jurul a 8% din PIB în 2024 şi următorii doi ani, în vreme ce guvernul, care îşi încheie mandatul într-o lună, promite că deficitul scade la 6,4% în 2026 şi la sub 3% în 2031.

Prognozele Comisiei Europene din toamna lui 2024 privind deficitul bugetar arată că executivul european se îndoieşte de planul de reducere a deficitului, pe care guvernul condus de Marcel Ciolacu l-a trimis recent la Bruxelles.

Comisia Europeană crede că deficitul bugetar va fi de 8% din PIB în 2024 şi se va păstra la un nivel similar în următorii patru ani, conform prognozei de toamnă a instituţiei. În aceeaşi vreme, în documentul pe care guvernul Marcel Ciolacu l-a trimis la Bruxelles, prin care România se angajează să scadă gradual deficitul bugetar pe o perioadă de şapte ani, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli ar fi de 7,9% din PIB în 2024, de 7% în 2025 şi de 6,4% în 2026.

„În 2025 şi 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o nouă creştere a plăţilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, comparativ cu 1,4% din PIB în 2022) sunt prognozate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat. Creşterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în conformitate cu evoluţiile activităţii economice“, scriu economiştii Comisiei Europene.

Prognoza Comisiei practic nu ia în considerare măsurile pe care guvernul le propune, aşa cum spun şi reprezentanţii executivului european, pentru că, în acest moment, Comisia nu le consideră concludente: „Prognoza nu include niciun impact din măsurile potenţiale de reducere a deficitului pe partea veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu pe care România l-a trimis Comisiei pe 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă“, mai scrie în documentul amintit.

Totuşi, adaugă reprezentanţii Comisiei Europene, dacă s-ar implementa şi executa corect măsuri de reducere a deficitului bugetar, prognozele ar arăta altfel. Concret, care sunt aceste măsuri, nu este clar însă nici din prognoza Comisiei Europene, nici din planul fiscal-bugetar trimis de guvern la Bruxelles.

Guvernul Marcel Ciolacu, care îşi încheie mandatul în mai puţin de o lună, a trimis la Bruxelles un plan extins care vizează reducerea deficitului bugetar al României în următorii şapte ani.

Printre măsurile incluse în planul de reducere a de­fi­ci­tu­lui, deşi nu sunt de­taliate, se află scăderea pla­­foanelor pentru regi­mul microîntreprinderilor sau elimi­narea excepţiilor fiscale. Cifrele pre­zen­tate în documentul guvernului sunt însă concrete: cresc puternic înca­sările din impozit pe venit şi TVA şi chel­tuielile cu pensiile şi salariile, ca pon­dere în PIB, stagnează în primii ani, apoi cheltuielile cu pensiile chiar  scad.

Or, în programele de guvernare nu este nicio vorbă despre creşteri de taxe, ba dimpotrivă: PSD, PNL şi USR se întrec în promisiuni că nu vor creşte impozitul pe venit şi că nu vor creşte TVA. În aceeaşi vreme, în programele de guvernare nu se vorbeşte despre îngheţarea de pensii sau de salarii în următorii ani.

În aceeaşi vreme, Comisia Europeană vede o creştere economică de numai 1,4% în 2024, la jumătate faţă de prognoza de creştere economică a guvernului, de 2,8%. Un PIB mai mic înseamnă automat un deficit bugetar mai mare raportat la PIB, câtă vreme deficitul exprimat în miliarde de lei rămâne la fel. Pentru 2025 însă, atât Comisia Europeană, cât şi Guvernul României văd o creştere economică de 2,5%. „În 2024, creşterea reală a PIB este aşteptată să încetinească semnificativ, la 1,4%. Consumul privat robust a susţinut cererea internă şi importurile, în timp ce creşterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condiţiilor financiare şi consumul privat şi investiţiile reziliente sunt prognozate să accelereze creşterea la peste 2% în 2025 şi 2026”, se mai arată în prognoza Comisiei Europene.

Accelerarea economiei din 2025, care ar atrage automat venituri mai mari la buget şi deci, cel puţin din acest punct de vedere, o redresare a deficitului din inerţie, se bazează pe relansarea exporturilor ţării, deci pe creşterea cererii externe. Dar cea mai mare parte din cererea din afară vine din Germania şi din zona euro în general. Or, practic, accelerarea economiei României ar urma să vină mai ales din accelerarea economiei zonei euro. Prognoza pentru zona euro arată însă altceva: Germania ar creşte cu numai 0,7%, după o recesiune în 2024. Italia, al doilea partener comercial al României, ar creşte cu 1%, după o creştere la limita stagnării, de 0,7% în 2024. Economia Franţei chiar ar urma să încetinească în 2025 la un plus de 0,7%, după un avans de 1% în 2024.

În aceste condiţii, accelerarea economică din România este sub semnul întrebării şi atrage de asemenea semne de întrebare legate şi de avansul veniturilor din activitatea economică.

Că economia creşte sau nu, cert este că veniturile la buget trebuie să crească, pentru că deficitul bugetar va trebui să scadă. Dobânzile la care se împrumută România, de 5-6-7%, în funcţie de perioada de creditare, deja sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în unele luni cele mai mari. Or, creditorii în acest moment plasează banii în titlurile de stat emise de Guvernul României, însă, în cazul turbulenţelor, în general liniile de finanţare din economii  precum cea a României sunt retrase. Atunci intră în joc instituţii precum Fondul Monetar Internaţional, care creditează ţara, dar, pentru a se asigura că există capacitate de rambursare, împrumuturile vin la pachet cu un acord şi cel mai recent exemplu este acordul cu FMI din 2009-2010, când guvernul Emil Boc a mărit TVA cu cinci procente şi a tăiat un sfert din salariile bugetarilor.

Astfel, dacă creşterea economică nu ajută veniturile la buget, guvernul care va veni  la Palatul Victoria după alegeri trebuie să se uite mai mult către alte metode de a creşte veniturile, adică majorări de taxe, colectare mai bună sau ambele.