În comuna Costuleni, din judeţul Iaşi, din cinci baruri a mai rămas doar unul. Două s-au închis şi două s-au transformat în magazine mixte, după ce, de doi ani, numărul asistaţilor sociali, cei care erau clienţi fideli ai barurilor, a scăzut dramatic. Din toţi cei care primeau alocaţie de la primărie, doar 2% mai sunt acum pe statul de plată.

Viorel Ursu a avut un magazin deschis timp de 19 ani, în comuna Costuleni, iar pe lângă produsele alimentare şi cele metalo-chimice pe care avea la vânzare, la magazinul lui Viorel Ursu oamenii puteau să se servească şi cu un pahar cu băutură. Acum este închis, pentru că nu mai are cine cumpăra alcool, nici măcar „pe caiet”.

„Magazinul este practic închis de vreun an de zile. Nu prea am mai avut clienţi. Au decedat foarte mulţi pensionari şi nu prea mai aveam vânzare, iar asistaţii sociali veneau şi ei, că oricum treceau prin zonă. Dădeam şi pe caiet, sigur că dădeam pe caiet, că altfel nu aveau bani. Lăsau cam 100 de lei pe lună, din 200 cât primeau ajutor social, de unde să dea mai mult?", a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, Viorel Viorel Ursu.

Pe magazinul său este, acum, lacăt pus pe uşă.

La fel e şi în centrul comunei, unde în curtea unui bar a rămas doar o masă cu câteva scaune şi o umbrelă, iar pe poartă e pus lanţul.

Explicaţia e simplă: din 254 de asistaţi sociali câţi erau în vara lui 2016, acum în Costuleni mai sunt doar patru.

„Când am venit aici şi am văzut cine sunt beneficiari ai acestor ajutoare, tineri la 30-31 de ani, soţ şi soţie, am făcut anchete sociale la sânge, acasă, şi, bineînţeles că în urma acestor anchete ni s-a dat dreptul să le suspendăm primirea de alocaţii, având în vedere că unii aveau ba drujbă, ba cal şi căruţă şi ceva nu mergea", a declarat, pentru MEDIAFAX, Mirică Dodan, primarul comunei Costuleni, judeţul Iaşi.

Cei 254 de asistaţi făceau muncă în folosul comunităţii, iar primarul recunoaşte că după ce le-a tăiat ajutoarele sociale „şi-a tăiat craca de sub picior".

„Mă foloseam de aceşti oameni, ei făceau muncă în folosul comunităţii, puteam să îi duc la curăţat de şanţuri, tăiat de lemne, curăţat poduri şi toate astea. Nu îi mai am. Şi erau şi votanţi siguri, cu ei puteam să câştig iar alegerile, dar mi-am asumat acest risc şi am zis nu, i-am trimis la muncă. <Domn' primar, ce fac, m-aţi dat afară, eu ce fac, unde să muncesc?>, asta veneau şi îmi spuneau. Şi am rezolvat.", spune Mirică Dodan.

Pe mai bine de jumătate din ei a reuşit să îi angajeze la diferite firme din Iaşi, iar restul lucrează cu ziua prin comună şi acum, pentru că au banul lor, muncit, oamenii nu îl mai dau pe băutură în sat.

„Au banul lor. Şi nu mai dau banii pe băutură, că toţi banii erau la crâşmă. Aveau deschis un cont, valoarea - cât avea de luat, 200 - 300 de lei din ajutorul social împreună cu soţia era înregistrată pe caiet la crâşmă. Când îi se termina debitul, gata, se oprea nu le mai dădea băutură. Venea următoarea lună, deschidea iar contul şi iarăşi îi găseai la crâşmă, nu în altă parte" , a explicat primarul.

Veniturile foştilor asistaţi sociali au crescut considerabil după ce s-au dus la muncă, iar efectele deja se văd.

„Banul muncit nu prea îl mai cheltuieşte, nu îl dă pe băutură. Nu mai sunt certuri în familie, nu au timp. Dacă luau şi beau şi se duceau acasă, se băteau cu nevasta. Asta făceau sau se apucau şi făceau alte minuni. Câştigă destul de bine, la una dintre companiile la care lucrează mai mulţi, sub 2.000 de lei nu e niciun salariu, bani în mână. Aşa că dacă lucrează amândoi, soţ şi soţie, au 4.000 de lei, iar la ţară sunt nişte bani. Acuma mă felicită, îmi dau dreptate", mai spune Mirică Dodon.

Acesta susţine că un alt efect al faptului că mulţi dintre foştii asistaţi sociali s-au angajat este acela al scăderii ratei abandonului şcolar al copiilor, pentru că acum oamenii din comună au mai multă grijă de copii şi le acordă mai mult timp.