Confederaţia Patronală Concordia propune partidelor politice pro-europene un set de măsuri urgente pe care noul Guvern trebuie să le ia pentru a adresa problemele sociale şi economice, măsuri care vizează restabilirea încrederii în stat şi în serviciile publice, precum şi echilibrarea finanţelor publice şi sunt concentrate în 4 zone prioritare, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiţii.

„Transmitem, astăzi, partidelor politice un apel pentru implementarea unor măsuri şi direcţii pe care le vedem prioritare, pe termen scurt, pentru noul guvern. Avem aşteptări mari de la negocierile dintre partidele pro-europene. România are nevoie de un guvern stabil şi de un buget credibil, cât se poate de repede. Deocamdată, declaraţiile politice că vor fi tăiate cheltuieli sau că nu vor fi introduse noi taxe nu se bazează pe nimic. Le-am mai tot auzit. Aritmetica bugetară este rece şi o vedem şi noi. Ca să îşi poată vedea de investiţii, într-un moment în care economia a încetinit, mediul privat are nevoie de claritate şi predictibilitate, şi asta nu va veni în absenţa unui buget credibil. Dincolo de asta, un guvern format din patru partide nu se poate apuca peste noapte de toate reformele pe care cetăţenii le aşteaptă, dar poate transmite nişte semnale clare că a înţeles direcţia şi o urmează. Nu în ultimul rând, noul guvern va avea misiunea grea să organizeze cât mai repede un nou scrutin prezidenţial, de data aceasta, fără cusur”, a declarat Radu Burnete, director executiv Concordia.

El a adăugat că imediat după formare noului guvern, reprezentantii Concordia ar trebui chemaţi la discuţii şi consultări despre starea economiei româneşti şi despre aceste măsuri prioritare. ” Suntem aici să ajutăm cu expertiză, cifre, studii de piaţă, realism şi încrederea că putem depăşi acest moment de criză prin măsuri concrete”.

Confederatia Concordia subliniază că în puţinul timp disponibil până la următorul scrutin prezidenţial nu se pot face marile reforme pe care cetăţenii le aşteaptă de mai mult de un deceniu, însă se pot transmite semnale puternice că România o ia pe această cale şi forţele pro-europene sunt determinate să acţioneze împreună.

Măsurile propuse de Confederatia Concordia:

1. REDUCERI DE CHELTUIELI BUGETARE

•Un plan pentru desfiinţarea privilegiilor excesive din administraţia publică.

• Îngheţarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivelul inflaţiei şi o evaluare realistă dacă România îşi permite în 2025 toate indexările şi creşterile de salarii şi pensii publice prevăzute de lege.

• Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraţionale şi utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziţii publice, care trebuie să fie mai puţin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu şi care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice şi nici birocratizarea excesivă.

• Respectarea guvernanţei corporative şi eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcţiilor de administrarea şi reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performanţe economice optime, iar pachetele lor de remuneraţie şi cheltuielile pe care le fac nu ţin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanţă orientate pe performanţă.

2. ECHILIBRAREA FISCAL-BUGETARĂ

• Guvernul trebuie să prezinte de urgenţă un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public şi reducerea acestuia şi să se consulte cât mai repede cu mediul privat.

• Menţinerea sistemului de impozitare cu cotă unică, încă un atu important al României, atât în relaţia cu cetăţenii (susţinerea clasei de mijloc), cât şi cu companiile (un plus de competitivitate).

• Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o aşezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată şi a permite accesul pe piaţă a unor categorii care sunt inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, aşa cum se întâmplă şi cu alte tipuri de contracte, de autorităţile de control.

• Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiţii de concurenţă egală în mai multe sectoare economice: facilităţi de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.

• Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să menţină România relevantă economic în contextul regional şi global.

• Renunţarea la plafonarea preţurilor la energie şi consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca şi renunţarea la plafonarea preţurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază. Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcţionare a pieţei nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă.

3. DEBIROCRATIZARE

• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare şi accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcţie de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari. În locul unor verificări constante şi excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeană: 5 o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborată cu un audit foarte minuţios pentru un procentaj mic de proiecte.

• Numirea unui vice prim-ministru cu atribuţii clare de a digitaliza instituţiile publice şi a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social şi economic semnificativ: cărţi de identitate, înmatriculări, căsătorii şi alte evenimente de viaţă importante pentru care cetăţenii ar trebui să aibă o experienţă rapidă şi eficientă în raport cu statul. Digitalizarea trebuie privită ca un element cheie al îmbunătăţirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat.

• Simplificarea procedurilor şi eliminarea cerinţelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituţiile de la toate nivelurile.

• Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripţie - contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuşi unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcţionate spre contribuabilii identificaţi ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.

• Adoptarea unor criterii obiective şi transparente de selecţie a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiţi pentru a selecta contribuabilii supuşi controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepţiei de abuz şi ar stimula conformarea voluntară.

• Cadru legal general unitar cu privire la desfăşurarea activităţii de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituţie care să asigure şi o delimitare clară a competenţelor şi coordonarea activităţilor de control între autorităţile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporţionalitatea sancţiunilor).

• Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii întro manieră uşor accesibilă, transparentă, completă şi clară.

• Dezvoltarea unor comisii unice de avizare şi birouri judeţene de investiţii: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor şi susţinând dezvoltarea investiţiilor prin consiliere şi îndrumare.

• Asigurarea predictibilităţii plăţilor şi decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale şi medicamente, plăţi către furnizorii de energie care finanţează schemele de compensare, etc).

4, INVESTIŢII

• Operaţionalizarea reformelor şi jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranşele de finanţare curente.

• Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021- 2027, împreună cu debirocratizarea lor amintită mai sus şi extinderea bazei de beneficiari.

• Investiţii rapide şi masive în dezvoltarea de competenţe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune şi să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanţate din fonduri europene.

• Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuţie şi finalizarea acestora pentru a creşte competitivitatea economică a firmelor din România. Scalarea investiţiilor finanţate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.