Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar va ajunge la 6,8% din PIB în 2023, faţă de 5,9% din PIB, cât apreciază guvernul că va fi, în suita de documente aferente legii bugetului de stat pe 2024. Anul viitor, guvernul spune că deficitul va fi de circa 5% din PIB, în vreme ce Consiliul Fiscal este de părere că, pe actuala construcţie bugetară, deficitul va ajunge la circa 6,4% din PIB.

„Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli”, este de părere Consiliul Fiscal. 

Consiliul Fiscal este un organ consultativ care are, conform legii, obligaţia de a emite opinii asupra deciziilor fiscal-bugetare ale guvernului.

Concluziile principale ale Consiliului Fiscal în opinia asupra Bugetului de stat:

Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidenţă procedurii de deficit excesiv şi are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.  Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plaţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică. 

România trebuie să cheltuiască mai eficient şi de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate şi educaţie. 

 Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câţiva ani. 

 Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. 

 Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizările fiscale. Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată. 

 Banii europeni pot atenua efectul contracţionist, inevitabil al corecţiei deficitului bugetar.  Nerealizarea unei ajustări credibile, substanţiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate / evaziune fiscală mare, determinată şi de legislaţia defectuoasă, dar şi de arhitectura instituţională ineficientă) poate duce la evoluţii dezordonate ale economiei. 

 Cele mai recente date privind execuţia bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăşi cu 39-40 mld. lei ţinta stabilită prin bugetul iniţial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuţiei semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB. 

 Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp din PIB, faţă de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. 

 Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării / digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget. 

 Evoluţia în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. 

 CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială, reprezentând circa 0,26% din PIB. 

 Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va recurge la o reducere forţată de cheltuieli. 

 În aceste condiţii, CF semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale. 

 Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 este realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.

 CF a subliniat în opiniile şi analizele sale că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificavă a veniturilor fiscale. 

 CF a subliniat în mod constant în rapoartele şi opiniile sale faptul că pentru România fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice. 

 CF apreciază că, în absenţa unor polici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal