Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.

Culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a spus Constantin.

De exemplu, la culturile de grâu şi orz, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în anul 2014 producţia medie de grâu la hectar a fost de 3,64 tone, în 2015 este de 3,68 tone, iar cantitatea recoltată, potrivit celor mai recente date, este de 7,5 milioane tone, comparativ cu anul 2014, când a fost de 7,4 milioane tone. De asemenea, la orz, producţia medie la hectar a fost în acest an de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de 3,8 tone la hectar, cantitatea totală recoltată fiind de 1,05 milioane tone. Pentru rapiţă, producţia la hectar a avut de suferit, înregistrându-se o cantitate mai mică, de 2,36 de tone la hectar, comparativ cu 2,57 tone în anul 2014.

"Am început discuţiile cu principalele organizaţii de profil din sector, pentru a evalua în ce măsură culturile, suprafeţele însămânţate, în special în această primăvară au fost afectate de vremea pe care o traversăm în această perioadă şi care, din păcate, probabil va continua şi în toamna acestui an, riscând să afecteze şi campania de toamnă. (...) Avem comisii care funcţionează pe lângă prefecturi, ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), aceste comisii în colaborare cu direcţiile agricole au făcut o evaluare în perioada în care avem deja cultura pe teren. Evaluarea respectivă am primit-o de la majoritatea judeţelor, dar nu este finală, ea probabil va fi finală odată cu încheierea campaniei de recoltat, pentru culturile care sunt cele mai afectate. Culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, probabil vor fi afectate de secetă într-un anumit procent. Vom încerca să identificăm, în funcţie de pierderile pe care le vor avea fermierii, să identificăm suprafeţele respective, fermierii respectivi şi pierderea pe fiecare fermier în parte, astfel încât să intervenim cu despăgubiri, în limita permisă de bugetul de stat şi în funcţie de pierderile pe care le-a suferit fiecare fermier. Pentru fermierii mici, care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafaţa cultivată vom interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis, iar schema de minimis va fi legiferată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcţie de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii, să fie şi acordate aceste despăgubiri", a spus Constantin.

În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.

"Estimăm că răspunsul Comisiei Europene - pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat - va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi, Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.

Discuţiile dintre minister şi agricultori au privit totodată şi sistemul de irigaţii.

"În anul 2012 am pornit un program de irigaţii care se va finaliza în anul 2020. Are o alocare record pentru perioada postdecembristă, sunt aproape 600 de milioane de euro fonduri europene din programele de dezvoltare rurală 2007-2013 şi 2014-2020 puse la dispoziţia fermierilor care s-au organizat în organizaţii de utilizatori de apă. În prezent sunt proiecte de 128 milioane euro în implementare, aceste proiecte deservesc o suprafaţă de aproximativ 400.000 de hectare. Iar pentru perioada 2014-2020 am lansat deja sesiunea de primiri de proiecte pentru valori care depăşesc 430 milioane euro. De asemenea, se refac 400.000 de hectare, pot fi irigate cu infrastructura care se reface. Chiar în anul 2015, din cele peste 430 milioane euro, 218 milioane euro sunt deschise şi, m-a asigurat domnul Nica, se lucrează la proiecte, astfel încât să atragem cât mai repede aceste fonduri eurupene", a adăugat Constantin.

Ministrul Agriculturii a precizat totodată că, probabil, fiecare fermier va înregistra pierderi, însă la culturile de primăvară, nu la cele de toamnă.

"Sunt pierderi, vremea afectează culturile, afectează agricultura şi probabil că, pe ansamblu, vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, şi nu pe culturile de toamnă. Facem tot posibilul astfel încât campania de toamnă să se deruleze în condiţii bune. Am agreat împreună cu fermierii ca până la sfârşitul lunii august să încercăm să acordăm acele adeverinţe pe baza cărora să poată să înceapă să-şi contracteze creditele de care au nevoie pentru a începe campania de toamnă. Şi vom face tot posibilul ca începând din 16 octombrie să plătim avansul la plata pe suprafaţă care se cuvine din partea Comisiei Europene, aşa cum am făcut în ultimii trei ani", a mai spus oficialul.

La începutul lunii august, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a declarat pentru MEDIAFAX că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va majora preţurile produselor româneşti, în perioada următoare.