România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale consumului ilicit de ţigarete, cu o pondere de 7,9% din totalul ţigaretelor consumate în 2021, arată rezultatele unui studiu KPMG

Preţul mai scăzut al ţigaretelor în România şi creşterea consumului de produse  ”fără fum” sunt printre factorii care au contribuit la scăderea consumului de ţigări de contrabandă sau contrafăcute

Gregoire Verdeaux, Philip Morris International: ”Faţă de 2018, consumul ilicit de ţigarete a scăzut de la 15% la 7,9% în România. În paralel, piaţa de produse alternative a crescut de la 3% la 7%”

Cei aproximativ 5 milioane de fumători din România au consumat, în 2021, un număr de 26,6 miliarde de ţigarete, iar 2,1 miliarde de ţigarete din consumul total (respectiv 7,9%) au fost ţigarete de contrabandă sau contrafăcute, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG, la comanda producătorului de ţigarete Philip Morris International.

”Rezultatele acestui studiu, pe care îl realizăm din 2006 încoace, încep să fie din ce în ce mai elocvente odată cu creşterea pieţei de produse alternative la ţigaretele tradiţionale. În anul 2018, în România consumul ilicit de ţigarete avea o pondere de 15% din totalul pieţei, iar raportul KPMG arată că în 2021 aceasta aproape că s-a înjumătăţit, la 7,9%, o performanţă remarcabilă. În aceeaşi perioadă, în România, cota de piaţă a produselor fără fum a crescut de la 3% în 2018 la 7% în 2021”, a explicat, într-un interviu acordat ZF, Gregoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs în cadrul producătorului de ţigarete Philip Morris International.

La nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, consumul de ţigarete a ajuns la 436,2 miliarde de ţigarete în 2021, din care 35,5 miliarde de ţigarete, respectiv 8,1% din total, l-a reprezentat consumul de ţigarete de contrabanda sau contrafăcute, mai arată rezultatele studiului KPMG. Un alt rezultat al studiului arată că majorările excesive ale preţurilor produselor tradiţionale din tutun duc la creşterea comerţului ilicit şi nu au un impact semnificativ asupra consumului. O arată exemplul Franţei, unde o creştere semnificativă a preţurilor la ţigări  a dus la o creştere abruptă a consumului de ţigări ilicite, de la 13% în 2017 la 29% în 2021.

”În Franţa prevalenţa fumatului a rămas în jurul a 33-34% din populaţie, nu s-a schimbat nimic fundamental în ultimii ani la acest capitol. Însă în ultimii ani au crescut taxele pe ţigarete şi astfel preţul unui pachet de ţigări a ajuns la 9,5- 10 euro per pachet, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Piaţa de consum ilicit din Franţa a crescut foarte mult, iar grav este că a crescut consumul de ţigări contrafăcute, nu de contrabandă. Lucrurile arată de parcă ar fi scăpat puţin de sub control. Guvernele statelor UE au pierdut, din comerţul ilicit de ţigarete, taxe în valoare de 10,4 miliarde de euro, din care Franţa e responsabilă de 6,2 miliarde de euro. Nu trebuie să fie Franţa un model, că tot se discută acum de o nouă legislaţie pentru taxarea ţigaretelor la Bruxelles”, a mai spus Gregoire Verdeaux, un executiv care a fost, în perioada 2008-2011, directorul adjunct de cabinet al preşedintelui Franţei de la acea vreme, Nicolas Sarkozy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la revizuirea directivei care stabileşte cadrul de taxare pentru produsele din tutun (şi, prin urmare, de stabilire a preţurilor) în Europa, iar o propunere este aşteptată până în ultimul trimestru al anului 2022. Cel mai probabil, noua propunere ar acoperi şi produsele pe bază de tutun şi nicotină fără fum, cum ar fi ţigările electronice, produsele din tutun încălzit şi plasturii cu nicotină.

”Marea schimbare reflectată în raportul KPMG arată că producţia de ţigarete contrafăcute s-a mutat spre vestul Europei, în statele în care taxarea şi, implicit, preţurile ţigaretelor au crescut. Iar în 2022 datele raportului vor arăta impactul inflaţiei foarte mari, inflaţie care va afecta cu precădere persoanele cu venituri scăzute. O mare parte din populaţia cu venituri scăzute fumează ţigarete tradiţionale, iar pentru ei va fi un moment de răscruce: ori merg spre achiziţia de ţigarete de pe piaţa neagră, ori caută alternative la fumat”, a mai spus Gregoire Verdeaux.

În România, Philip Morris are două entităţi (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe. Producător al ţigaretelor Marlboro, compania şi-a propus să înlocuiască ţigările tradiţionale cu produse cu risc redus şi a dezvoltat mai multe produse fără fum despre care susţine că sunt o alternativă mai bună pentru fumătorii români decât continuarea fumatului de ţigări convenţionale. IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat în România în octombrie 2015 şi a crescut constant din 2017 încoace. În prezent, circa 300.000 de români consumă IQOS. Compania a investit peste 600 de milioane de euro în fabrica din Otopeni pentru a dezvolta capacităţi de producţie a produselor din tutun încălzit.

Principalii competitori ai Philip Morris sunt British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Imperial Tobacco.