Expoziţia fotografică este găzduită de Muzeul Naţional de Artă al României şi Primăria Municipiului Bucureşti, pe partea pietonală şi va dura până la data de 7 iunie 2012.

În cadrul campaniei, 4522 de fotografii au fost trimise către Salvaţi Copiii. Expoziţii cu fotografiile participanţilor la campanie vor fi organizate şi în incinta Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pe tot parcursul lunii iunie.

Campania Globală pentru Educaţie, ediţia 2012, a avut loc în perioada aprilie-mai şi a inclus 710 unităţi şcolare şi 78.000 de participanţi. Tema acestui an a fost calitatea educaţiei şi protecţiei în perioada copilăriei timpurii (0-8 ani), astfel încât copilul să beneficieze de un start bun în viaţă.

Deşi tema expoziţiei şi conţinutul fotografiilor este unul pozitiv, mai sunt multe măsuri de luat pentru ca într-adevăr frumuseţea copilăriei să fie trăită de toţi copiii din România şi din lume.

Statisticile arată că România ocupă penultimul loc în UE din punct de vedere al accesului copiilor cu vârsta între 0 şi 3 ani la servicii de educaţie şi îngrijire pe durata copilăriei timpurii . Doar un sfert dintre copiii romi au avut experienţa grădiniţei.

Peste 25% dintre copii din România trăiesc în sărăcie .

Campania Globală pentru Educaţie reprezintă o iniţiativă globală, coordonată în România de Organizaţia Salvaţi Copiii şi organizată în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu alte 9 instituţii şi organizaţii neguvernamentale.

Scopul campaniei şi al activităţilor desfăşurate în acest an în grădiniţele, şcolile şi liceele participante este acela de a atrage atenţia asupra importanţei copilăriei timpurii (0-8 ani), perioadă în care copilul are dreptul fundamental la îngrijire şi educaţie.

"În România, mai sunt încă multe de făcut pentru a asigura respectarea drepturilor celor mai mici dintre copii şi dorim ca prin această expoziţie să reamintim că este datoria noastră, atât a autorităţilor, cât şi a societăţii civile, să facem eforturi suplimentare pentru ca astfel de imagini ale unor copii fericiţi să devină caracteristice pentru societatea românească", a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

La nivel internaţional, milioane de persoane din 100 de ţări ale lumii au participat la activităţile organizate pe durata Săptămânii Globale de Acţiune, pentru a susţine dreptul la educaţie al copiilor de vârstă mică - drept pe care îl are fiecare copil încă de la naştere

Începând cu 2001, Organizaţia Salvaţi Copiii Romania coordonează anual, la nivel naţional, acţiunile din cadrul Campaniei Globale pentru Educaţie urmărind, alături de ceilalţi membri ai Coaliţiei, progresul înregistrat prin reglementări naţionale şi cooperare internaţională de guvernele statelor semnatare ale Convenţiei de la Dakar în vederea realizării celor 6 Obiective EFA: (1) extinderea educaţiei preşcolare; (2) asigurarea învăţământului obligatoriu gratuit pentru toţi copiii; (3) promovarea educaţiei continue şi a învăţării abilităţilor de viaţă pentru tineri şi adulţi; (4) creşterea ratei de alfabetizare a adulţilor cu 50% la nivel global; (5) atingerea parităţii de gen până în 2005 şi (6) creşterea calităţii în educaţie.

Situaţia în cifre - România

• Doar puţin peste 2,5% dintre copiii de vârstă antepreşcolară beneficiază de acces la creşe. Insuficienţa locurilor în creşă este ilustrată şi de faptul că, în 2010, în creşele publice numărul copiilor - 17.293 - era semnificativ mai mare decât numărul de paturi - 14.880 (Sursa: INS şi Ministerul Sănătăţii, date prelucrate). Conform datelor Ministerului Sănătăţii, numărul creşelor a scăzut drastic după anul 1990, de la 840 (în anul 1990) la 285 (în anul 2010);

• La nivelul Uniunii Europene, procentul mediu al accesului copiilor între 0 şi 3 ani la servicii de îngrijire şi educaţie pe durata copilăriei timpurii atinge 26%, în condiţiile în care, cu ocazia Consiliul European de la Barcelona, statele membre stabiliseră ca ţintă de atins până în anul 2010, ca serviciile oficiale de îngrijire a copiilor să furnizeze locuri cu orare complete pentru cel puţin 33% dintre copiii cu vârste sub 3 ani;

• Legea educaţiei naţionale recunoaşte locul educaţiei timpurii (inclusiv al celei antepreşcolare) în sistemul naţional de învăţământ şi include prevederi speciale cu privire la aceasta, însă, în prezent, România nu are o strategie privind educaţia timpurie;

• România nu a adoptat încă o strategie privind educaţia parentală, deşi autorităţile române recunosc importanţa Recomandării nr.19/2006 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei referitoare la politicile care vizează susţinerea parentalităţii pozitive.

• Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului consacră drepturile de care trebuie să se bucure fiecare copil, inclusiv dreptul la educaţie, îngrijire şi sănătate, şi recunoaşte şi rolul prioritar al părinţilor şi familiei în asigurarea acestor drepturi. încă din anul 2006, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că statele nu acordă suficientă atenţie asigurării acestor drepturi şi celor mai mici dintre copii.

Despre importanţa copilăriei timpurii

Grădiniţa reprezintă o etapă esenţială în educaţia copiilor, fundamentul pe care copiii îşi construiesc norme de relaţionare şi mediul în care îşi însuşesc abilităţile necesare pentru integrarea lor cu succes în şcoală.

La nivel internaţional, numeroase studii confirmă importanţa îngrijirii pe parcursul copilăriei timpurii, aceasta reprezentând cea mai critică perioadă a dezvoltării umane.

Potrivit studiului Rethinking the Brain (Shore, R., 1997),

• Experienţele de până la vârsta de 3 ani au un impact decisiv asupra dezvoltării structurilor cerebrale şi a competenţelor de viitor adult,

• în jurul vârstei de 3 ani, creierul unui copil este de două ori mai activ decât cel al unui adult,

• Până la 3 ani se realizează aproximativ 80% din dezvoltarea creierului,

• în perioada preşcolară, creierul copilului e de 3 ori mai activ decât creierul unui adolescent.

Educaţia preşcolară are efecte pozitive pe termen lung, inclusiv în ceea ce priveşte succesul şcolar, rezultate mai bune la testări, reducerea riscului repetenţiei şi abandonului şcolar (W. Steven Barnett, Preschool education and its lasting effects). Acelaşi studiu arată că investiţiile publice în educaţia preşcolară pentru toţi copiii pot produce beneficii semnificative de natură educaţională, socială şi economică.

Intervenţiile necesare pentru asigurarea unui bun start în viaţă ţin de domenii diferite, cum ar fi nutriţia, accesul la servicii adecvate de sănătate, asigurarea unui mediu sigur şi oferirea de stimulare intelectuală şi fizică. Copiii învaţă în mod activ încă de la naştere, iar primii ani sunt vitali pentru succesul lor viitor la şcoală şi în viaţă.