ING Bank şi-a  revizuit în jos prognoza de creştere economică a României în 2024, după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat primul set de date detaliat despre evoluţia economiei în prima jumătate din 2024. Economia a crescut cu numai 0,7%, ceea ce spulberă aşteptările guvernului şi analiştilor că ar putea să recupereze în a doua parte a anului şi să crească cu 2,5-3,5%.

„Deşi consumul privat şi investiţiile au fost din nou motoare puternice ale creşterii anuale de 0,8% în al doilea trimestru, economia României performează slab în a reţine beneficiile activităţii puternice, care se disipează extern prin importuri. Acest lucru afectează vizibil creşterea. Revizuim în scădere prognoza noastră de creştere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%”, scrie valentin Tătaru, economistul-şef pentru România al ING Bank.

Ce spun analiştii ING:

Datele de astăzi pentru al doilea trimestru al anului 2024 reconfirmă surpriza negativă din prima estimare. Creşterea anuală a consumului privat a accelerat vizibil, în mare parte în concordanţă cu ceea ce indicau deja datele despre vânzările cu amănuntul. Contribuţia sa pozitivă la creştere a fost solidă, de 4,9 puncte procentuale din totalul de 0,8% creştere a PIB-ului. În ceea ce priveşte creşterea investiţiilor, acestea rămân la un nivel robust, dar încetinesc, contribuind cu 1,4 puncte procentuale la creşterea PIB-ului.

Însă aici este problema: exporturile nete au anulat majoritatea câştigurilor, scăzând cu 4,4 puncte procentuale. Cererea internă puternică a crescut importurile, scăzând creşterea cu 3,0 puncte procentuale, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să scadă restul de 1,4 puncte procentuale.

Este clar că impulsul puternic al consumului privat şi politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândeşte în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai ţării. Deşi există şi un boom rapid al investiţiilor, constând în mai multe proiecte de mare amploare cu termene stricte, acesta se reflectă, de asemenea, în creşterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate satisface cererea.

Mai mult, faptul că aproape toate câştigurile din balanţa comercială de anul trecut au fost pierdute din cauza reacţiei puternice a consumatorilor la creşterile salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere şi ofertă din România mai au mult până să se îmbunătăţească. Supraevaluarea leului, deşi utilă în lupta împotriva inflaţiei, afectează, de asemenea, situaţia comercială.

În primele şase luni ale anului, economia a avansat cu doar 0,7%. Reconfirmarea imaginii creşterii din prima jumătate a anului ne-a determinat să revizuim proiecţia noastră de creştere a PIB-ului pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%, ceea ce încă necesită rate de creştere destul de solide în următoarele două trimestre. Nu vedem loc pentru îmbunătăţiri structurale majore, nici în privinţa disipării cererii interne puternice prin importuri, nici în creşterea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali.

Având în vedere toate acestea, şansele unei noi reduceri a ratei dobânzii de către BNR în trimestrul al patrulea au crescut. Cu toate acestea, deşi creşterea slabă a PIB-ului poate fi un argument pentru o politică monetară mai puţin restrictivă, activitatea puternică de creditare necesită încă prudenţă din partea factorilor de decizie.