În urmă cu doar 14 ore, una dintre primele decizii ale preşedintelui Donald Trump după preluarea mandatului a fost retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, marcând un moment de cotitură pentru cooperarea globală în lupta împotriva schimbărilor climatice. La Davos, această decizie a generat reacţii variate, de la îngrijorare la reafirmarea angajamentelor altor actori internaţionali.

În acest context, sesiunea „Road to COP30” a reunit lideri influenţi din diverse domenii pentru a analiza aceste provocări şi a identifica soluţii concrete. Discuţiile au evidenţiat atât dificultăţile cu care se confruntă eforturile climatice globale, cât şi oportunităţile de progres care pot rezulta din acţiuni bine coordonate.

Jesper Brodin: Sustenabilitatea ca oportunitate economică

Primul care a intervenit a fost Jesper Brodin, CEO-ul IKEA, care a oferit o perspectivă optimistă bazată pe rezultate concrete. El a subliniat că sustenabilitatea nu este doar o responsabilitate morală, ci şi o sursă de beneficii economice.

„Companiile abia acum descoperă beneficiile de a face afaceri sustenabil. Nu este doar o alegere morală, ci şi una financiară. Costurile scad, iar percepţia publică a brandului devine semnificativ mai favorabilă,” a explicat Brodin, menţionând că după semnarea Acordului de la Paris, IKEA a înregistrat o creştere de 24%.

Această perspectivă a fost un punct de plecare pentru discuţiile ulterioare, care au abordat legătura dintre sustenabilitate, dezvoltare economică şi incluziune socială.

Damilola Ogunbiyi: Sărăcia energetică, o prioritate globală

Continuând conversaţia, Damilola Ogunbiyi, reprezentantă specială a Naţiunilor Unite pentru Energie Sustenabilă, a mutat focusul de la beneficiile financiare ale sustenabilităţii către impactul social. Ea a evidenţiat importanţa abordării tranziţiei energetice ca o problemă de dezvoltare.

„Aceasta nu este doar o problemă climatică. Este o problemă de dezvoltare. Soluţionarea sărăciei energetice înseamnă reducerea sărăciei în general. Tranziţia energetică trebuie să fie despre oameni şi accesibilitate,” a declarat Ogunbiyi.

Acest mesaj a evidenţiat nevoia de a conecta obiectivele climatice cu priorităţile economice şi sociale, oferind un cadru mai larg pentru dialog.

Helder Barbalho: Brazilia, o abordare complexă

Dintr-o altă perspectivă, Helder Barbalho, Guvernatorul statului Pará, Brazilia – gazda COP30 anul viitor – a vorbit despre specificul regiunii sale şi despre importanţa Amazonului în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.

Barbalho a propus o strategie bazată pe doi piloni:
1. Tranziţia către energie regenerabilă, utilizând bioenergia şi hidroenergia ca soluţii esenţiale.
2. Protecţia biodiversităţii: „O pădure vie valorează mai mult decât una moartă,” a declarat Barbalho, subliniind importanţa implicării comunităţilor indigene în protejarea Amazonului.

El a subliniat potenţialul utilizării carbonului ca „nouă monedă globală,” un mecanism financiar care ar putea stimula protejarea ecosistemelor critice.

Mukhtar Babayev: Lecţii de la COP29

Mukhtar Babayev, Ministrul Ecologiei din Azerbaidjan şi gazda COP29, a adus o contribuţie valoroasă sesiunii. El a evidenţiat importanţa transferului de cunoştinţe şi colaborării între naţiuni:

„Abia aştept să sprijin Brazilia în organizarea COP30, împărtăşind lecţiile învăţate de la COP29. Este crucial să construim pe succesele anterioare, pentru a asigura rezultate mai concrete şi mai puternice în viitor.”

Simon Stiell: Cum combatem „oboseala climatică”

În încheiere, Simon Stiell, secretar executiv al UNFCCC, a abordat o problemă tot mai resimţită în rândul liderilor şi al publicului larg: „oboseala climatică.”

„Ştiinţa climatică nu s-a schimbat, iar impactul devine din ce în ce mai sever. Costul inacţiunii este acum mai mare decât cel al acţiunii. Este datoria noastră, a celor din domeniul climatic, să vorbim nu doar despre probleme, ci şi despre oportunităţi,” a spus Stiell.

El a subliniat că multiplele crize globale – de la pandemii la conflicte geopolitice – au împins schimbările climatice mai jos pe lista priorităţilor. Totuşi, acest lucru nu ar trebui să reducă urgenţa acţiunilor climatice, ci dimpotrivă, să motiveze liderii să colaboreze pentru soluţii mai eficiente.

Mesaje cheie din „Road to COP30”
• Sustenabilitatea este profitabilă: Exemplul IKEA demonstrează că strategiile sustenabile aduc beneficii economice semnificative.
• Tranziţia energetică trebuie să fie incluzivă: Soluţiile trebuie să abordeze atât criza climatică, cât şi nevoile de dezvoltare globală.
• Amazonul ca prioritate globală: Protecţia ecosistemelor necesită colaborare internaţională şi mecanisme financiare inovatoare, precum monetizarea carbonului.
• Schimbarea narativului: Liderii climatici trebuie să inspire acţiune vorbind despre oportunităţile economice, sociale şi ecologice ale unei lumi sustenabile.

Concluzie: Noua eră a acţiunii climatice

Retragerea SUA din Acordul de la Paris este o provocare majoră pentru cooperarea globală, dar nu defineşte direcţia viitorului. După cum au arătat discuţiile din „Road to COP30,” tranziţia spre sustenabilitate este o oportunitate economică şi o necesitate practică.

Într-o lume în care 80% dintre cei de 25 de ani sunt îngrijoraţi de schimbările climatice, este crucial să transformăm această energie într-o mişcare globală. COP30, care va avea loc în Brazilia, poate deveni acel moment decisiv.

Roxana Chiriţoiu este Head of Climate Programs în cadrul ONG-ului Social Innovation Solutions. La Davos, reprezintă tinerii ca parte a delegaţiei Global Shapers.