FMI a redus oficial prognoza de creştere economică globală şi a crescut previziunile privind inflaţia, avertizând că posibilitatea unei scăderi economice „este covârşitoare”. Noile previziuni ale Fondului vin într-o perioadă în care lumea se confruntă cu problema războiului din Ucraina, perturbările cauzate de pandemie şi înăsprirea rapidă a politicilor financiare dictate de băncile care încercă să se lupte cu creşterea preţurilor, scrie Financial Times.

Fondul prognozează o creştere a PIB-ului global cu 3,2% în 2022, în scădere cu 0,4 procente faţă de estimăril din aprilie şi totodată în scădere cu 50% din ritmul creşterii economice din 2020. În 2023 creşterea va încetini şi mai mult, până la 2,9%. În urmă cu doar trei luni, această estimare era cu 0,7 procente mai mare.

Inflaţia care loveşte la nivel global este foarte posibil să crească ajungând la 8,3% în acest an şi ajustându-se până la 5,7% în 2023.

Marile creditor internaţional a avertizat că perspectiva economică la nivel global a devenit mult mai sumbră şi extraordinar de nesigură, efect cauzat de inflaţia care atinge maxime istorice şi care ameninţă cu posibilitatea depăşirii acestora.

Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI, avertizeză că această situaţie va supune la un test dur toate băncile centrale din întreaga lume, care decid majorarea dobânzii de referinţă pentru a păstra preţurile stabile, în ciuda unor economii care încetinesc.

„Suntem într-un moment critic. Este uşor să calmezi economia atunci când ea creşte şi funcţionează, însă e mult mai greu să reduci şi stăpâneşti inflaţia când economia este în pragul recesiunii”, a declarat economistul.

Posibilitatea unei recesiuni în 2023 este foarte mare pentru că încetinirea creşterii economice este aşteptată să atingă punctul maxim în mai multe ţări. În această perioadă, economiile acumulate în pandemie se vor fi micşorat sau consumat cu totul, iar „chiar şi cele mai mici şocuri ar putea cauza stagnare”.

Unul dintre scenariile vehiculate de FMI presupune reducerea mai drastică sau totală a exporturilor ruseşti de energie, care ar încetini şi mai mult economia şi ar arunca preţurile în aer din nou.

Economiştii sunt de părere că stagflaţia nu va arăta ca cea care a produs haos în anii ’70 pentru că băncile au mai multă credibilitate decât în trecut. Cu toate acestea, riscul unei recesiuni globale şi al une inflaţii care nu vatrece curând este mai mare decât a fost prevăzut anterior.

În privinţa Europei, unde prognoza de creştere economică este mult mai mică decât se proiectase anterior, ar fi afectată şi mai grav în cazul în care scenariul preconizat de FMI devine realitate. Fondul anticipează o creştere mult mai slabă decât înainte, de la 2,6% în 2022 la 1,3% în 2023.