Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită, a declarat ministrul apărării, Milos Vucevic, subliniind relaţiile tot mai tensionate ale ţării balcanice cu vecinul Kosovo, a raportat The Guardian.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, dar Belgradul a refuzat să o recunoască şi i-a încurajat pe cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea Pristinei - în special în nord, unde etnicii sârbi sunt majoritari.

Armata sârbă a fost pusă în stare de alertă sporită din cauza tensiunilor cu Kosovo de mai multe ori în ultimii ani - ultima dată în noiembrie, după ce guvernul a afirmat că mai multe drone au intrat în spaţiul aerian sârb.

La 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pentru a protesta împotriva arestării unui fost poliţist suspectat de complicitate într-o serie de atacuri împotriva poliţiştilor de etnie albaneză.

Blocajele au coincis cu mai multe serii de schimburi de focuri, ultimul astfel de incident fiind raportat duminică, potrivit forţei de menţinere a păcii conduse de NATO, KFOR.

"Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită. Armata sârbă e gata să folosească forţa", a declarat luni ministrul apărării, Milos Vucevic.

El a adăugat că preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat, de asemenea, ca forţele armate speciale să fie sporite de la 1.500 la 5.000 de militari, cât sunt în prezent.

Ministerul de Interne al Serbiei a anunţat, de asemenea, că "toate unităţile (vor) intra imediat sub comanda şefului Statului Major General".

Aceste ordine ale lui Vucic vin după ce şeful armatei, generalul Milan Mojsilovic, a fost trimis duminică la graniţa cu Kosovo.

"Situaţia de acolo este complicată şi complexă", a declarat duminică Mojsilovic.

Nordul Kosovo a fost deosebit de tensionat în special din noiembrie, când sute de lucrători de etnie sârbă din poliţia kosovară, precum şi din ramura judiciară, şi-au părăsit locurile de muncă.

Aceştia protestau împotriva unei decizii controversate de a interzice sârbilor care trăiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare emise de Belgrad - o politică care a fost în cele din urmă eliminată de Pristina.

Însă demisiile în masă au creat un vid de securitate în Kosovo.

Pristina a încercat să programeze alegerile locale din 18 decembrie în municipalităţile cu majoritate sârbă, dar acestea au fost amânate după ce anunţul a provocat o indignare generalizată, principalul partid politic sârb declarând că va organiza un boicot.

KFOR, care şi-a sporit prezenţa şi patrulele în regiune în ultimele luni, a declarat că ultimul episod de violenţă a avut loc duminică, când au fost trase focuri de armă în direcţia soldaţilor letoni încorporaţi în forţele armate.