Economia României şi-a demonstrat rezilienţa în ultimii ani, chiar şi în perioadele cele mai dificile, aspect confirmat de creşterea constantă a veniturilor la bugetul de stat cu rate de două cifre (cu excepţia lui 2020, anul în care a izbucnit pandemia, când au stagnat). Mai mult, veniturile fiscale au avansat semnificativ an de an, ceea ce indică faptul că activitatea economică este tot mai intensă şi digitalizarea raportărilor fiscale începe să producă efecte. Însă, pentru ca aceste evoluţii să se reflecte mai fidel în situaţia bugetară, este nevoie de măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor.

În 2024, categoriile de venituri care generează cei mai mulţi bani la bugetul de stat au înregistrat creşteri anuale semnificative în condiţiile unei evoluţii modeste a economiei – contribuţiile sociale (cu o pondere de 33% în total, creştere de 19,4%), TVA (pondere de 21%, creştere de aproape 16%), impozitul pe salarii şi venit (pondere de 8,5%, creştere de 21,4%), accize (pondere de 8,1%, creştere de 24,3%), impozitul pe profit (pondere de 6,3%, creştere de 23,5%).

Nu este clar cât din aceste venituri rezultă din digitalizarea raportărilor fiscale, după introducerea sistemelor SAF-T, RO e-Factura sau RO e-Transport, însă sunt indicii că acestea au generat încasări suplimentare încă din 2022, anul în care a început implementarea.

Datele publicate de Comisia Europeană arată că, în acel an (cel mai recent pentru care există informaţii), deficitul de încasare la TVA în România s-a redus la 30,6%, de la aproape 35% în 2021, după mai mulţi ani de stagnare. Aşadar, o scădere de peste patru puncte procentuale într-un singur an care, în valoare absolută, înseamnă 1,2 miliarde de euro.

În aceste condiţii, sunt şanse ca rapoartele Comisiei Europene pe anii următori să indice scăderi cel puţin la fel de consistente ale deficitului de încasare la TVA, având în vedere că, din 2022 până în prezent, a fost extinsă raportarea fiscală digitală la aproape toţi contribuabilii.

Aşadar, chiar dacă mai sunt multe de făcut până când digitalizarea sistemului fiscal îşi va arăta toate beneficiile (în special modernizarea sistemelor informatice ale autorităţilor fiscale pentru a avea capacitatea să analizeze în detaliu datele preluate de la contribuabili prin sistemele menţionate şi să abordeze cu succes marea evaziune fiscală), direcţia este corectă, iar efortul semnificativ pe care mediul de afaceri l-a depus pentru a se conforma va da rezultate în continuare.

Investiţiile, motorul economiei în 2025

Dincolo de creşterea veniturilor din digitalizare, există şi perspectiva unor încasări mai mari din intensificarea activităţii economice în acest an. Autorităţile mizează pe o creştere economică de 2,5%, după un modest 1% în 2024. În cel mai recent raport trimestrial asupra inflaţiei (februarie 2025), Banca Naţională a României estimează că investiţiile vor înregistra o „revigorare consistentă începând din acest an”, în timp ce consumul populaţiei va încetini faţă de 2024, când dinamica ridicată a fost „susţinută de o politică de venituri extrem de relaxată a autorităţilor”. Prognoza BNR referitoare la investiţii se bazează pe revenirea graduală a economiilor partenerilor comerciali externi, accelerarea absorbţiei fondurilor europene (atât cele aferente cadrului financiar 2021-2027, cât şi cele din PNRR), menţinerea unui nivel ridicat al fluxurilor de investiţii străine directe (în special în industrie, cu impact pozitiv pe exporturi).

În consecinţă, 2025 ar putea fi anul în care economia României intră pe o traiectorie sustenabilă, având drept motor de creştere investiţiile, care generează beneficii în lanţ în economie şi, în final, venituri la bugetul de stat. Însă este foarte important ca, în procesul de reducere a deficitului bugetar la 7% din PIB anul acesta şi către 3% din PIB în şapte ani (după creşterea la 8,65% din PIB în 2024), aceste investiţii să nu fie frânate prin noi măsuri care ar putea genera pe moment venituri suplimentare la buget, dar care ar putea avea consecinţe nefaste asupra creşterii economice şi a dezvoltării României pe termen lung.

Autorităţile fiscale susţin că ajustarea deficitului bugetar se va realiza preponderent prin reducerea cheltuielilor, iar creşterea veniturilor va avea la bază îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi a capacităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a interveni în zonele cu un grad redus de conformare fiscală. Este abordarea care are potenţialul de a oferi investitorilor încrederea necesară pentru a dezvolta proiecte complexe şi de lungă durată în România.