♦ Deficitele bugetare au dus datoria publică la 130 mld. de euro ♦ Românii nu ştiu că în ultimii 25 de ani statul a dat numai pe dobânzi 50 mld. de euro.

Fiecare familie din România are în spate o datorie publică de 24.000 de euro, de 100 de ori mai mult decât în 1995, potrivit calculelor lui Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

Este un subiect mai puţin abordat, însă deficitele bugetului public, care s-au adunat an de an, au dus datoria publică a României la 130 mld. de euro în noiembrie 2022, ultimele date publice. Datoria este, până la urmă, plătită tot de români.

„În 1995 datoria era de 65 de euro pe cap de locuitor (echivalent – n. red.). În 2021 a ajuns la peste 6.000 de euro. Adică o familie de 2 adulţi şi 2 copii are o datorie publică astăzi de 24.000 de euro. Deci astăzi trebuie să fii conştient, ca român, că statul ţi-a pus în contul de datorii 24.000 de euro. Ai un minus fără să ai străzi, fără să ai spitale, fără să ai şcoli“, a spus Cristian Păun, la ZF Live.

În aceeaşi vreme, guvernele ultimilor 25 de ani au plătit dobânzi la datoria publică în valoare de 50 de mld. de euro în total, a mai arătat Păun.

Doar în 2022 guvernul Ciucă a plătit dobânzi în valoare de peste 6 mld. euro (30 mld. lei).

„Am plătit dobânzi la datoria publică din 1995 încoace echivalentul a 50 de mld. de euro, o pătrime din PIB-ul anual al României astăzi. În 2022 am ajuns să cheltuim pe dobânzi, ca procent din PIB, cât jumătate din investiţii sau cât toate cheltuielile de capital ale României. Să plăteşti pe dobânzi mai mult decât pe investiţii înseamnă faliment pe termen mediu-lung.“

Datoria publică a României a fost generată de deficitele bugetare, adică de faptul că în cei mai mulţi ani guvernele au colectat mai puţin decât au cheltuit.

Astfel, pentru acoperirea nevoilor, statul se împrumută. Nu este rău să te împrumuţi, spune Păun, dar este mult mai important pentru ce te împrumuţi.

„Noi producem datorie pentru că producem deficite. Dacă ne uităm la aceste date simple, ajungem încet-încet să vedem că aceste deficite sunt produse pentru lucruri care nu contribuie la dezvoltarea României. De aceea nu se văd de multe ori creşterea PIB în buzunarele românilor, confortul sau calitatea vieţii lor, pentru că noi producem aceste deficite pentru consum.“