Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

 Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.