Pe piaţa imobiliară din Suedia, construcţia de noi locuinţe a scăzut la mai mult de jumătate în primul trimestru, în condiţiile în care una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume continuă să se agraveze, scrie Bloomberg.

Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.

„Ne aflăm în cea mai gravă criză de după anii ’90. Construcţia de noi locuinţe se va reduce cu peste 50% în următorii doi ani”, a declarant Anna Broman de la Federaţia Suedeză de Construcţii.

Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.

În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

Boomul imobiliar al ţării - care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani - a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere - valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.