Cel mai recent guvern, unul pro­vizoriu, al preşedintelui francez Emmanuel Macron a căzut din cauza unui vot de neîncredere în parlament. Franţa s-a adâncit în criza politică despre care mulţi spun că a fost creată de preşedinte. Pieţele au reacţionat la veste la început negativ, apoi s-au calmat, în aşteptarea deciziilor politice.

Dar răul s-ar putea să fi fost deja făcut. Franţa, a doua economie ca mărime din Uniu­nea Europeană, n-a fost niciodată mai aproape de un guvern creat de partidul extremistei de dreapta Marine Le Pen, exact lucrul pe care Macron a încercat să-l evite cu orice preţ, după cum scrie Bloomberg. Dar pentru companii şi pieţe mai periculoasă decât schimbarea politică este nesiguranţa.

Această nesiguranţă politică se vede în e­voluţia economiei franceze, afectându-i stabili­tatea. Un impact major se poa­te observa la ser­vicii, sector în care activitatea a scăzut în no­iem­brie, când se întreve­dea posibilitatea ca guver­nul premierului Michel Barnier să cadă din cauza unor dis­pute care riscau să blocheze bu­ge­tul. Evoluţia indicelui PMI sugerează că îngheţul a cuprins şi alte sectoare ale economiei. Impulsul dat de Olimpiadă s-a disipat.

Încrederea oamenilor de afaceri francezi este la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Oamenii de afaceri care nu au încre­dere în economie nu in­vestesc, nu-şi extind operaţiunile, nu creează locuri de muncă. Mai rău este că turbulenţele din Franţa se pot propaga în alte părţi ale zonei euro.

Slăbiciuni în sectorul serviciilor într-un me­diu politic instabil pot reduce perspectivele de creştere economică, a­fec­tând comerţul re­gio­nal şi fluxurile de in­ves­tiţii, explică Finimize.com. Având în vedere di­men­siunea economiei franceze, în joc poate fi stabilitatea întregii econo­mii europene. Grav este că şi Germania, cea mai mare e­co­nomie europeană, se confruntă cu o criză politică. În Franţa, Michel Bar­nier a devenit premierul cu cel mai scurt man­dat din istoria modernă a Franţei – trei luni.

Guvernul său s-a prăbuşit miercuri seara după ce a încercat să forţeze adoptarea unui buget de austeritate prin care să fie peticite deficitele în creştere ale ţării. În haosul politic astfel creat, un număr în creştere de parla­mentari îi cer demisia şi lui Macron. Guvernul care tocmai a căzut ar fi trebuit să demonstreze că Franţa este guvernabilă în condiţiile ascen­siu­nii extremismului şi populismului şi al pa­riului pierdut de preşedinte pe încrederea pe care alegătorii o au în el. Prin urmare, averti­zează Politico, un observator critic al vieţii de la Bruxelles, Franţa trebuie să se pregătească pen­tru intrarea în necunoscut. Ţara este foarte probabil să intre în noul an fără buget, în timp ce lui Barnier i s-ar putea cere să rămână pro­vizoriu pentru a lua măsuri urgente.

Însă o astfel de situaţie nu ar ajuta cu nimic la reducerea unui deficit bugetar estimat la 6,1% din PIB care a înspăimântat pieţele finan­cia­re şi a atras criticile Comisiei Europene. Săp­tă­mâna trecută costurile de finanţare prin obli­gaţiuni ale Franţei au ajuns pentru prima dată în istorie la acelaşi nivel cu cele ale Greciei, un stat care din cauza datoriilor a creat o criză atât de mare încât a ameninţat chiar existenţa zonei euro. Iar acest lucru se întâmpla când existau  doar îngrijorări cu privire la soarta guvenului Barnier. Ce trebuie înţeles de aici este că investitorii vedeau în Franţa o ţară la fel de riscantă ca Grecia. Analiştii de la ING spun şi ei că prăbuşirea guvernului înseamnă creştere economică mai slabă şi lipsa unui buget pentru 2025. În funcţie de acest buget se fac o mulţime de planuri, inclusiv în mediul de business.

Analiştii de la ING amintesc că Adunarea Naţională, adică parlamentul francez, nu poate fi dizolvată şi nu pot fi organizate alegeri anti­cipate înainte de iulie 2025, constituţia neper­mi­ţând acest lucru. Macron va trebui să nu­mească un nou premier care va trebui să formeze un nou guvern.

Cum parlamentul este puternic polarizat şi împărţit în trei tabere, misiunea preşedintelui de a găsi un nou premier care să nu rişte să se trezească cu un vot de neîncredere este foarte dificilă, amintesc analiştii de la ING.

De aceea, este foarte probabil ca Franţa să rămână fără guvern cel puţin câteva săptămâni, dacă nu luni. Un buget provizoriu, care să-l imite pe cel pentru 2024, va fi probabil creat pentru ca Franţa să-şi poată îndeplini obligaţiile financiare. Însă cresc temerile că spre Franţa se îndreaptă o furtună economică.

Criza franceză vine în cel mai nepotrivit moment pentru Europa, care se confruntă şi cu o criză de leadership când are în faţă provocări precum războiul comercial cu care ameninţă lumea preşedintele ales al SUA Donald Trump, agravarea războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, ascensiunea extremismului şi populismului politic în alte state europene şi turbulenţele politice şi economice din Germania. Anul viitor, în Germania vor fi alegeri federale.