♦ Din vremea preşedinţiei lui Emil Constantinescu, acum peste 20 de ani, populaţia nu a mai atins un grad de nervozitate atât de mare ca în lunile din urmă ♦ Economia, salariile nu mai au creşteri spectaculoase. Dar nici nu se îndreapta spre ruină ♦ În anii ’90 ai secolului trecut, restructurarea economiei, privatizările au provocat multe drame, deci şi proteste ♦ Azi economia creşte, avansul salariilor este peste inflaţie şi, totuşi, nemulţumiri sunt la tot pasul.

Datele macro arată că  2023 nu a fost un an spectaculos, dar nici rău  din punct de vedere economic. Totuşi a fost un an cu proteste, începând cu greva profesorilor, prima din ultimii aproape 20 de ani. Greva profesorilor a fost urmată de mai multe proteste sau ameninţări de proteste din partea bugetarilor, inclusiv poliţişti, ceferişti sau medici.

De o săptămână, transportatorii şi fermierii ameninţă să blocheze marile oraşe din ţară, în încercarea de a obţine mai multe subvenţii şi reduceri de preţuri la RCA. Deşi peste un sfert din banii primiţi de România de la UE sunt distribuiţi ca subvenţii agricole – 22 mld. euro între 2007 – 2020 şi încă 14 mld. euro prevăzute pentru 2021 – 2027. La care se adaugă fondurile naţionale. Tractoarele moderne care blochează azi şoselele şi vămile sunt cumpărate, în majoritate, din aceşti bani.

Cum se explică, însă, temperatura atât de crescută în societatea românească şi în zona publică şi în cea privată?

„Acum vorbim de un protest care vine din zona privată. În condiţiile acestea, cei din mediul privat poate văd: la noi unde sunt facilităţile sau cât mai luăm de aici şi dăm într-o zona publică? Una dintre revendicări este chiar reducerea numărului de angajaţi din sistemul public. Oamenii realizează că din taxele şi impozitele luate din privat se acoperă o administraţie care nu se eficientizează. Inechitatea este percepută în sistemul privat”, spune sociologul Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, vorbind de protestul transportatorilor şi al fermierilor.

Cu toate acestea, nemulţumiri sunt şi în sistemul public. Medicii de familie şi angajaţii din policlinicile bucureştene anunţă că au intrat în grevă de luni. Înaintea lor, angajaţii din casele de asigurări de sănătate din toată ţara au ameninţat că blochează plăţile. De unde vin nemulţumirile?

„Nicio nemulţumire nu are o singură cauză. Aici este vorba de cauze multiple. La oameni se adună nemulţumiri. O altă chestiune ţine de echitate, de date comparative. În educaţie s-au acceptat nişte revendicări. Medicii consideră poate că ar trebui mărite mai mult şi salariile în sănătate”, mai spune Marian Preda.

Cu toate acestea, se ridică o întrebare: cât este nemulţumire în formă pură şi cât este speculaţie a unui moment propice pentru a cere de la guvern creşteri de venituri sau subvenţii? Cât este strâns guvernul cu uşa pentru că anul 2024 este un an superelectoral şi îi este greu să refuze alte categorii după ce profesorii sau angajaţii din Ministerul de Finanţe au primit ce au cerut?

„Cred că va fi un an complicat. Dacă revendicările sunt acceptate în mare parte şi imediat, vor fi alte mişcări, pentru că şi alte segmente sociale vor veni cu revendicări. Dacă nu sunt acceptate, probabil vor continua protestele, va fi un echilibru fragil şi va depinde destul de mult şi de evoluţia economiei şi de deciziile guvernului, dar şi de evoluţiile pe plan internaţional”, mai spune Marian Preda.

Profesorii au dat tonul grevelor aproape de vara lui 2023. În vară, angajaţii din Ministerul de Finanţe au protestat spontan şi, în tot anul 2023, au fost cel puţin cinci proteste majore din partea unor categorii de angajaţi de importanţă crucială, precum medici, poliţişti sau ceferişti.

În aceeaşi vreme, economia încetinea, dar încă creştea. Salariile au crescut, inflaţia a încetinit.

„Cred că explicaţia depăşeşte perspectiva economistului. S-a observat că o astfel de mişcare şi această nemulţumire care fierbe în rândul cetăţenilor nu se văd numai în România. Vedem în Germania, chiar şi SUA, unde, de asemenea, rezultatele economice sunt mult mai bune decât aşteptările pe care le are populaţia în legătură cu mersul economiei”, explică profesorul de economie Aurelian Dochia, întrebat cum vede protestele din perspectiva unui economist.

„Cred că lucrurile ţin de o explicaţie care nu este din sfera economică, pe de o parte, legată de o mărire a clivajului între clasa politică şi cetăţeni. Cred eu că clasa politică a ajuns la un punct în care nu înţelege cu adevărat care sunt temele prioritare. S-a lăsat ea însăşi furată de propriul discurs şi nu vrea să asculte ceea ce spune omul”, adaugă el.

De pe margine, partidele care se bazează pe nemulţumirile din societate, aşa-numitele partide antisistem, cum sunt unele partide considerate extremiste, îşi freacă mâinile, când mediul politic este decuplat de priorităţile cetăţeanului: „De aceea vedem succesul unor curente extremiste peste tot în Europa şi în Statele Unite, care sunt aproape inexplicabile dintr-o perspectivă tradiţională: de ce când lucrurile merg bine să apară astfel de tendinţe?”

Ce greve şi proteste majore au fost în ultimul an în România:

► Greva profesorilor declanşată în 22 mai 2023, care a implicat peste 200.000 de cadre didactice şi personal auxiliar. S-a încheiat pe 12 iunie 2023;

► Greva spontană din Ministerul Finanţelor declanşată în august 2023 care s-a propagat în mai multe oraşe din ţară; în decembrie 2023, angajaţii din Ministerul Finanţelor, inclusiv ANAF şi Vamă, au intrat în grevă japoneză;

► Protest generalizat al angajaţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în noiembrie 2023;

► Grevă generală anunţată de ceferişti, dar anulată după ce s-a ajuns la un acord între sindicalişti şi conducerea CFR şi CFR Călători;

► Poliţiştii au protestat pentru creşterile mici de salarii din 2024 şi au cerut dreptul la grevă în decembrie 2023;

► Medicii de familie şi cei din policlinicile din Bucureşti au anunţat că intră în grevă din 15 ianuarie 2024;

► Mai mulţi transportatori şi fermieri au blocat şoselele de centură din mai multe oraşe din ţară şi revendică scăderea poliţelor RCA şi acordarea subvenţiilor promise.