Croaţia, care va intra în zona euro la 1 ianuarie, a adoptat marţi primul său buget în euro, vizând un deficit general de 2,3% din produsul intern brut, pe baza proiecţiei de creştere economică de 0,7% pentru 2023, relatează Reuters.

Bugetul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru şi 50 împotrivă în parlamentul cu 151 de locuri.

"Acesta este primul buget al Croaţiei denominat în euro", a declarat ministrul de finanţe Marko Primorac în timp ce prezenta planurile bugetare.

"Introducerea monedei euro va consolida economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenţi şi mai protejaţi de şocurile şi crizele externe şi va contribui la îmbunătăţirea climatului investiţional", a declarat Primorac în faţa parlamentarilor.

În iulie, miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au aprobat în mod oficial ca Croaţia - stat membru al UE din 2013 - să devină al 20-lea membru al monedei comune euro la începutul anului 2023, stabilind rata de conversie pentru intrare la un euro pentru 7,53450 kuna croată.

Premierul Andrej Plenkovic a declarat că bugetul urmăreşte să amortizeze efectele crizei economice declanşate de războiul ucrainean, să menţină creşterea economică şi să păstreze stabilitatea socială.

Veniturile totale ale bugetului sunt prognozate la 24,9 miliarde de euro, în creştere cu 9% faţă de anul acesta şi alimentate în principal de impozitele directe şi indirecte proiectate la 13,3 miliarde de euro.

Cheltuielile sunt stabilite la 26,7 miliarde de euro, în creştere cu 2,1 miliarde de euro faţă de anul acesta, din cauza creşterii programelor guvernamentale sociale şi de dezvoltare.

Creşterea economică de 5,7% aşteptată în acest an este prognozată să se reducă la 0,7% în 2023, în timp ce datoria publică este vizată să fie redusă la 67,9% din PIB de la 70,2% în acest an. Inflaţia, care este prevăzută la 10,4% în acest an, este văzută să scadă la 5,7% în 2023.