Cum a ajuns aproape de faliment o companie gigant care, atunci când a fost înfiinţată, a câştigat multe premii pentru invenţiile sale şi era văzută ca o companie a viitorului?
De la înfiinţarea sa în urmă cu aproape două decenii, 23andMe a crescut şi a devenit una dintre cele mai mari companii de biotehnologie din lume. Milioane de oameni au folosit serviciul său simplu de testare genetică, care presupune comandarea unui test de salivă, scuiparea într-un tub şi trimiterea acestuia înapoi companiei pentru o analiză detaliată a ADN-ului. Dar acum, compania se află pe marginea falimentului, scrie presa internaţională.
23andMe este una dintre cele mai mari companii pe piaţa aglomerată a testării genetice directe pentru consumatori. A fost fondată în 2006 în California, lansând testul de salivă şi Serviciul Personal de Genom anul următor, la un cost iniţial de 999 de dolari, scrie Sciencealert.com.
Acest test a câştigat chiar titlul de „Invenţia anului”, acordat de revista Time în 2008. Printre clienţii săi se numără nume celebre, de la rapperul Snoop Dogg până la investitorul miliardar Warren Buffett, potrivit BBC. Clienţii au fost entuziasmaţi să comande un kit de colectare a salivei online, să scuipe într-un tub şi să-l trimită prin poştă. În câteva săptămâni, când rezultatele erau gata, puteau afla despre sănătatea lor, strămoşi şi alte lucruri, cum ar fi preferinţele alimentare, frica de a vorbi în public şi gropiţele din obraji.
Preţul kiturilor de testare a scăzut rapid (acum costă 79 de dolari). Compania s-a extins la nivel global şi, până în 2015, avea 1 milion de clienţi. Firma a devenit publică în 2021, iar iniţial preţul acţiunilor a crescut. Compania a fost evaluată la aproximativ 3,5 miliarde de dolari când a fost listată pe bursa Nasdaq în 2021, iar preţul acţiunilor sale a atins un maxim de 17,65 dolari. Însă, de atunci, acestea au scăzut şi în prezent se tranzacţionează la mai puţin de 5 dolari.
În 2024, compania susţine că 14 milioane de persoane au făcut un test ADN 23andMe. 23andMe a profitat de entuziasmul popular şi de interesul investitorilor pentru genetică şi nu a fost singura companie care a făcut acest lucru. Până în 2022, piaţa de testare genetică directă pentru consumatori era evaluată la 3 miliarde de dolari. Cei trei mari jucători – 23andMe, AncestryDNA şi MyHeritage – deţin împreună datele genetice a aproape 50 de milioane de oameni la nivel global. Există, de asemenea, zeci de jucători mai mici, unii concentrându-se pe pieţe emergente, cum ar fi MapMyGenome în India şi 23mofang şi WeGene în China.
Ce s-a întâmplat cu 23andMe?
După perioada de vârf din 2021, când a devenit publică, 23andMe a înregistrat o cădere rapidă. Valoarea sa a scăzut cu peste 97%. În 2023, a suferit o breşă majoră de securitate a datelor, care a afectat aproape şapte milioane de utilizatori, şi a soluţionat un proces colectiv pentru 30 de milioane de dolari. Hackerii s-au conectat în conturile 23andMe folosind adrese de e-mail şi parole dezvăluite anterior în alte breşe de securitate. Ei au descărcat nu doar datele din acele conturi, ci şi informaţiile private ale tuturor celorlalţi utilizatori cu care aveau legături prin arborii genealogici de pe site. În iunie, autorităţile de supraveghere a datelor din Marea Britanie şi Canada au anunţat investigaţii cu privire la breşa de securitate.
La acea vreme, o declaraţie a Biroului Comisarului pentru Informaţii din Marea Britanie spunea: „23andMe este un custode al informaţiilor personale extrem de sensibile, inclusiv al informaţiilor genetice care nu se schimbă în timp.” „Acest lucru face ca încrederea publicului în aceste servicii să fie esenţială,” a adăugat acesta. În septembrie, cei şapte directori independenţi ai consiliului de administraţie au demisionat în contextul informaţiilor că fondatorul plănuieşte să transforme compania din nou într-una privată.
Compania nu a făcut niciodată profit şi, se pare, este pe marginea falimentului. Recent, compania de testare genetică aflată în dificultate a anunţat că va concedia 40% din forţa sa de muncă, adică 200 de locuri de muncă, în timp ce luptă pentru a supravieţui, a scris si BBC. Site-ul de testare ADN, odată popular, va opri, de asemenea, lucrările la terapiile pe care le dezvolta. Preţul acţiunilor 23andMe a scăzut cu peste 70% în acest an, în timp ce cofondatoarea şi directorul executiv, Anne Wojcicki, încearcă să redreseze afacerea. Marţi, 12 noiembrie, compania a avertizat investitorii cu privire la „îndoieli substanţiale” privind capacitatea sa de a continua să funcţioneze, raportând că veniturile au scăzut la 44 de milioane de dolari (35 de milioane de lire sterline) între iulie şi septembrie, comparativ cu 50 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pierderile au scăzut la 59 de milioane de dolari, de la 75 de milioane de dolari. Se estimează că aceste concedieri vor genera costuri unice de 12 milioane de dolari, inclusiv plăţi compensatorii, pentru un plan care va duce la economii de 35 de milioane de dolari. „Luăm aceste măsuri dificile, dar necesare, în timp ce restructurăm 23andMe şi ne concentrăm pe succesul pe termen lung al afacerii noastre de bază pentru consumatori şi parteneriatele de cercetare,” a declarat Wojcicki. Compania a mai spus că analizează ce să facă cu terapiile pe care le avea în dezvoltare, inclusiv acordarea de licenţe sau vânzarea acestora.
Viitorul incert al datelor genetice 23andMe: riscuri, confidenţialitate şi provocări financiare
Ce ar putea însemna acest lucru pentru uriaşul său depozit de date genetice rămâne neclar, scrie Sciencealert.com. Când oamenii se înscriu pentru un test 23andMe, compania îi asigură: „confidenţialitatea ta este prioritară”. Promite că nu va oferi niciodată datele ADN ale oamenilor fără consimţământul lor. Le oferă consumatorilor opţiunea de a decide dacă proba lor de salivă este păstrată de companie şi dacă datele lor genetice anonimizate sunt utilizate în cercetare. Patru din cinci persoane care au cumpărat un test 23andMe au fost de acord ca datele lor să fie utilizate în cercetare.Cu toate acestea, dacă cercetezi puţin mai profund, devine clar că 23andMe foloseşte datele oamenilor în multe feluri, cum ar fi partajarea lor cu furnizorii de servicii.
Poate cel mai important, dacă compania dă faliment sau este vândută, informaţiile oamenilor ar putea fi „accesate, vândute sau transferate”. The Atlantic scrie că tezaurul de date genetice al 23andMe ar putea fi cel mai valoros activ al său. De aproximativ două decenii, de când analiza genomului uman a devenit rapidă şi obişnuită, literele A, C, G şi T ale ADN-ului au permis rudelor pierdute de mult să se regăsească, au dezvăluit secrete de familie şi au ajutat poliţia să prindă criminali în serie. Genomul unora dintre oameni conţine indicii despre bolile de care suferă sau, ocazional, chiar despre cum ar trebui tratată boala lor.
Pentru majoritatea dintre noi, însă, testele pentru consumatori nu oferă prea multe, în afară de o privire asupra rădăcinilor strămoşilor noştri şi de confirmarea unor trăsături pe care le cunoaştem deja. 23andMe se confruntă cu dificultăţi în parte pentru că nu a reuşit să demonstreze valoarea colectării tuturor acestor informaţii personale şi sensibile. Şi potenţialii cumpărători ar putea avea idei foarte diferite despre cum să utilizeze datele ADN ale companiei pentru a creşte profitabilitatea. Acest lucru ar trebui să îngrijoreze pe oricine a folosit serviciul. ADN-ul ar putea conţine informaţii despre sănătate, dar, spre deosebire de un cabinet medical, 23andMe nu este obligată să respecte legea HIPAA privind confidenţialitatea datelor de sănătate.
Politicile de confidenţialitate ale companiei precizează clar că, în cazul unei fuziuni sau achiziţii, informaţiile clienţilor reprezintă un activ vandabil. 23andMe promite să ceară permisiunea clienţilor săi înainte de a le folosi datele pentru cercetare sau publicitate ţintită, dar asta nu înseamnă că viitorul proprietar va proceda la fel. Acest lucru este precizat chiar acolo, în textul scris mărunt: compania îşi rezervă dreptul de a-şi actualiza politicile în orice moment. Într-o declaraţie pentru The Conversation, un purtător de cuvânt al 23andMe a spus că Wojcicki „nu este deschisă la propuneri de preluare de la terţi” şi că, în cazul unei schimbări viitoare de proprietate, acordurile de confidenţialitate existente ale companiei cu clienţii „vor rămâne în vigoare până când şi dacă clienţii vor primi noi termeni şi declaraţii şi sunt de acord cu ele - şi numai după primirea unei notificări corespunzătoare despre noii termeni, în conformitate cu legile aplicabile privind protecţia datelor”.
Cine este Anne Wojcicki?
Anne Wojcicki este cofondatoare şi CEO al companiei 23andMe, pe care a înfiinţat-o în 2006, împreună cu Linda Avey şi Paul Cusenza, cu intenţia de a oferi oamenilor acces la informaţiile lor genetice, care ar putea oferi, de asemenea, informaţii despre tratamente sau leacuri pentru boli, mai ales cu ajutorul GSK plc şi a investiţiei lor de 300 de milioane de dolari.
Wojcicki şi-a exprimat interesul pentru „revoluţionarea sistemului de sănătate” prin testarea ADN-ului, deoarece ar putea oferi consumatorilor suficiente informaţii pentru a prezice posibile boli genetice.
Numele companiei provine de la cele 23 de perechi de cromozomi dintr-o celulă umană normală. Începând cu 2015, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a început să aprobe testele legate de sănătate ale 23andMe, inclusiv riscurile pentru fibroza chistică, anemia falciformă, anumite tipuri de cancer, Alzheimer, Parkinson şi boala celiacă. În 2018, 23andMe a intrat într-o colaborare de patru ani cu GlaxoSmithKline pentru a dezvolta medicamente noi.
Wojcicki s-a căsătorit cu co-fondatorul Google, Sergey Brin, în mai 2007. Ei au un fiu, născut în 2008, şi o fiică, născută la sfârşitul anului 2011. S-au separat în 2013 şi au divorţat în 2015. Brin şi Wojcicki conduc împreună Fundaţia Brin Wojcicki.
Traducere şi adaptare: Ioana Matei
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro