Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR: Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu,. Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz,  disponibilităţile nu vor acoperi datoriile.

Falimentul City Insurance, cel mai mare eşec de pe piaţa asigurărilor din România, derulat sub supravegherea ASF, îşi arată colţii şi în afara României cu 14.000 de litigii active în 10 ţări, conform informaţiilor prezentate ieri de Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance.

„Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu. Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responabile pentru sumele pentru care se constată că există o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite. Acestea rămân un write-off pentru creditorii care nu reuşesc să recupereze sumele“, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

De asemenea, Oana Munteanu, partener în cadrul CITR şi managerul proiectului City Insurance, susţine că având această dimensiune în piaţa din România, compania a fost subiectul multor litigii atât în ţară cât şi în afara ţării.

„Pe lângă tabelul preliminar, s-au mai derulat câteva etape, printre care s-a realizat şi inventarul companiei. Având această dimensiune în piaţa din România, compania a fost subiectul multor litigii atât în ţară cât şi în afara ţării“, a spus Oana Munteanu.

Astfel, City Insurance are un număr de 14.000 de litigii în 10 ţări care vor fi gestionate în perioada următoare, împreună cu o expunere totală de 8,4 mld. lei din zona asigurărilor de garanţii, unde creditorii s-au înscris la masa credală pentru a-şi recupera creanţele, dar situaţia încă nu este definitivată, după cum a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Până acum, la masa credală s-au înscris aproximativ 1.600 de creditori ai City Insurance.

„Toate poliţele pe care City le-a emis, indiferent de natura lor sunt reziliate de drept ca efect al legii începând cu 11 mai, atât pentru RCA, cât şi pentru poliţele de garanţii. Pe de o parte există o diferenţă importantă între expunere şi datorie. După închiderea asigurărilor vom vedea exact unde sunt daune şi cât va fi exact de plată. Cei 8,4 mld. lei reprezintă plaja maximală, cel mai probabil suma totală va fi mai mică“, susţine CEO-ul CITR.

El a mai adăugat că riscul ca oamenii să rămână neasiguraţi sau să nu respecte termenul acesta de 11 mai pentru reînnoirea poliţelor este mare.

„Pe de altă parte, capacitatea de a prelua poliţele cred că este posibilă. Nu cred că va fi o sincopă din perspectiva vânzării unor poliţe noi pentru cei care rămân fără asigurare după data de 11 mai, întrebarea se va pune la ce preţ şi dacă consumatorul va fi dispus să îl plătească“, explică Paul Cîrlănaru.

În ceea ce priveşte cauzele falimentului City Insurance, Paul-Dieter-Cîrlănaru a spus că din punct de vedere operaţional s-a observat un comportament agresiv privind vânzarea poliţelor şi o gestionare defectuoasă a relaţiei cu reasigurătorii.

„City Insurance a avut o creştere accelerată a cotei de piaţă şi un focus agresiv pe vânzări. Practic, paralel cu dificultăţile pe care compania le înregistra şi cu angajamentele pe care compania şI le-a asumat în relaţia cu ASF privind recapitalizarea şi restabilirea echilibrului economic, observăm comportamentul comercial al companiei care continua să vândă poliţe într-un ritm accelerat acoperind o cotă tot mai mare de piaţă. Acest comportament se manifesta atât prin modalitatea în care compania vindea poliţe prin piaţa de brokeri, cât şi prin modul în care pentru a putea să suţină această creştere a volumului poliţelor ceda în reasigurare fără a recupera ulterior aceste sume de la reasigurător“, a mai detaliat CEO-ul CITR.

În acelaşi timp, din perspectiva investiţională, City Insurance a făcut investiţii în active corporale ale căror valori s-au depreciat în urma reevaluării efectuate de experţi, iar în urma tranzacţiilor efectuate cu aceste active s-a ajuns la pierderi semnificative, respectiv 42 mil. lei identificaţi până în acest moment.

„Sunt multe exemple de investiţii şi achiziţii care se dovedesc a fi neprofitabile pe termen lung sau tranzacţii în urma cărora avem active achiziţionate la preţuri superioare decât revânzarea lor ulterioară. Vedem de asemenea un comportament privind modul în care compania a încercat să îşi asigure lichidităţile necesare pentru a avea echiibru financiar impus de normele legale. Vorbim de mai multe împrumuturi care nu au avut efecte în patrimoniul societăţii. Sume pentru care s-au plătit dobânzi şi comisioane substanţiale“, a mai explicat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Astfel, City Insurance a acordat împrumuturi societăţilor afiliate cu şanse de recuperare reduse, soldul de recuperat ridicându-se la 82 mil. lei, în timp ce dobânzile achitate pentru împrumuturile primite şi comisioanele achitate intermediarilor pentru împrumuturi fără substanţă economică se ridică la 147 mil. lei.

Pe data de 6 mai 2022 are loc prima adunare a creditorilor City Insurance, unde CITR va comunica stadiul falimentului până în acest moment. Următorii paşi în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor sunt evaluarea patrimoniului, dememrsurile pentru recuperarea creanţelor şi valorificarea activelor.

De-a lungul timpului, premisele unui faliment al City Insurance s-au tot auzit, atât de la actori din zona service-urilor, cât şi din partea pieţei asigurărilor. Cu toate acestea, nu s-a luat nici o măsură decât în momentul în care City Insurance ajunsese să fie cel mai dominant jucător din piaţă.

S-au dat semnale de alarmă în ultimii 6 ani privind situaţia City Insurance. Pe lângă faptul că asigurătorul a stat frecvent în diferite planuri de redresare, cel mai relevant moment a fost în anul 2016-2017, când s-a impus o limitare la volumul subscrierilor cu 25% mai mică faţă de anul precent, aceasta fiind o măsuri pe care ASF a luat-o cu scopul de a forţa compania să nu îşi crească cota de piaţă incontrolabil, neavând capitalul necesar pentru a acoperi angajamentele asumate prin subscrierile făcute.

Cu toate acestea, tot ASF a renunţat la această măsură, după ce City Insurance a prezentat aceleaşi documente false privind existenţa unor bani într-un cont bancar din Elveţia. De ce nu s-au făcut verificările necesare încă de atunci?

City Insurance a reuşit să ajungă la un business de 500 mil. euro şi a provocat cel mai mare faliment din piaţa asigurărilor.

Având în vedere că acest faliment a avut loc sub supravegherea ASF, la 6 ani de la alte două falimente, respectiv Astra şi Carpatica, nimeni nu a fost tras la răspundere.

În ultimii 6 ani, un jucător de pe piaţa asgurărilor a reuşit să ajungă lider al pieţei, sub supravegherea ASF, în condiţiile în care compania a mai fost sancţionată în trecut, pe aceleaşi probleme de lipsă de capital, dincolo de ancheta societăţii ar trebui investigată şi supravegherea defectuoasă a ASF, care a permis un asemenea cutremur în piaţă.