♦ Primarul comunei Bod din judeţul Braşov: Noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri.

A supravieţuit şi a funcţionat în timpul celor două războaie mondiale, dar nu a supravieţuit în faţa scăderii preţului zahărului, ca urmare a importurilor şi a dispariţiei cotelor de zahăr de la nivelul UE începând cu ianuarie 2017, însă fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov dă semne că reînvie. 

Pornită în urmă cu 133 de ani, în 1889, fabrica de zahăr din Bod, o co­mună cu circa 4.000 de locuitori, aflată la numai 15 minute distanţă de ora­şul Braşov, a fost înfiinţată de societatea austro-ungară Czell, care a primit ajutor şi de la alţi investitori din Germania şi Ungaria, capitalul de start ridicându-se la 6 milioane de guldeni, se arată pe site-ul primăriei lo­calităţii Bod. Apoi, au adus spe­cialişti în prelucrarea zahărului din Moravia (o regiune din estul Cehiei) şi din Slovacia şi au discutat cu 200 de agricultori să cultive sfeclă pe cele 400 de hectare – proprietatea fabricii.

În perioada 1892-1893, producea peste 650 de vagoane de zahăr, fiind una dintre cele mai importante fabrici de zahăr din Europa Centrală. Mai mult, în 1922 fabrica avea 220 de muncitori stabili şi 1.100 de muncitori sezonieri şi putea produce între 400 şi 1.000 de vagoane de zahăr, conform sursei menţionate anterior.

După 1990 a fost privatizată şi a ajuns în mâinile mai multor oameni de afaceri români, iar în 2018 a intrat în faliment, având multe datorii, şi a închis porţile, fiind în insolvenţă din 2011, potrivit informaţiilor publicate de ZF la acel moment, pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Anul acesta, grupul francez Tereos, care deţinea o fabrică de zahăr în oraşul Luduş (jud. Mureş), a anunţat că o va închide, invocând efectele negative aduse de libera­lizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr.

Astfel, grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar şi Coroniţa, rămâne singurul jucător de pe piaţă, cu două fabrici în România. Fabricile sale se află în Roman, judeţul Neamţ şi în Buzău, judeţul Buzău. La Roman se pro­cesează zahăr din sfeclă şi zahăr brut din trestie, iar la Buzău se face doar rafinare de zahăr brut din trestie, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei pentru ZF.

În acest context, un antreprenor român a văzut oportunitatea de a cumpăra fabrica de zahăr din localitatea Bod, scoasă la licitaţie de lichidatorul judiciar pentru circa 6 mi­lioane de lei, pentru a o repune în funcţiune.

„Închiderea fabricii a însemnat căutarea altor locuri de muncă pentru angajaţi, căutarea altor clienţi pentru agricultorii care cultivau sfeclă de zahăr şi scăderea colectării taxelor şi impozitelor. Acum, am discutat cu noii proprietari şi suntem alături de ei în procesul de re­deschidere a fabricii, pentru că vor să producă. Intenţiile lor converg cu ale noastre, pentru că noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri“, a spus pentru ZF Sergiu Arsene, primarul comunei Bod din judeţul Braşov.

El a adăugat că specialiştii care au lucrat înainte la fabrică au prilejul să se reîntoarcă, pe de o parte, iar fermierii vor putea să cultive din nou sau să crească suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr şi „firma aceasta vrea să facă lucrurile ca la carte, pentru a avea profit şi a plăti impozite şi taxe, căci în trecut celelalte care au avut fabrica au mers pe pierdere şi nu am colectat bani“.

Cumpărătorul şi cel care va redeschide unitatea este firma Best Achiziţii, cu cod CAEN de activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, este deţinută de Mihai Vlad Alexandru Cristescu (27 ani), arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

„Am cumpărat 60% din tot ce a însemnat fabrica de zahăr Bod – terenuri, locuinţe pentru angajaţi, dispensar - şi urmează să închidem procesul, cumpărând tot ce va scoate lichidatorul la vânzare. Astăzi (26 ianuarie – n.red.) ne-am întâlnit cu 80 de fermieri, cultivatori de sfeclă, pentru a discuta contractele pentru anul agricol curent“, a spus pentru ZF Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, firma care este noul proprietar al unităţii. În urmă cu câţiva ani, Neagu a condus Clubul Sportiv Olimpia din Bucureşti, unul dintre cele mai mari din România.

Best Anchiziţii a avut în 2020 o cifră de afaceri de 241 de milioane de lei, de şapte ori mai mare decât în anul precedent, şi un profit de peste 62 de milioane de lei, de cinci ori mai mare decât în 2019, cu un număr mediu de 57 de angajaţi, arată datele Confidas.ro. Best Achiziţii mai este acţionar în compania Diamond Real Estate (70%), cu cod CAEN de dezvoltare imobiliară, alături de Simona Ciulavu (20%) şi Constantin Robert Ionescu (10%). Aceeaşi sursă arată că tânărul - Mihai Vlad Alexandru Cristescu - ar fi implicat în şapte companii şi anume Industrial Construct Solutions (100%), Agroflor (60%), Yam Yam Catering (50%), Akyle Security (33%), Imobiliare New Proiect (13%) şi Cristescu Alexandru Vlad Mihai Întreprindere Individuală.

Cât despre compania Best Achiziţii, pe platforma de achiziţii publice SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare al achiziţiilor publice) se arată că perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2022 a făcut 857 de contracte cu statul, în valoare de 6,78 milioane de lei. Ultimul contract este din data de 25 ianuarie 2022 pentru teste rapide antigen nazofaringian pentru COVID-19 pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, a căror valoare este de 25.970 de lei.

„Din anul 2018, firma a început să desfăşoare şi activităţi de comerţ cu ridicata de produse de igienă şi alimentare. Începând cu anul 2020, firma şi-a extins portofoliul prin vânzarea de produse tip dispozitive medicale, încadrate în clasele I şi II. Pe piaţa echipamentelor medicale ne-am autorizat la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Din România (ANMDM), la ISO/13485 - import, comercializare si distribuţie de dispozitive medicale“, se arată pe site-ul companiei Best Achiziţii.

Astfel, cum o nouă provocare în business a devenit un obicei o dată la doi ani, în 2022, reprezentanţii Best Achiziţii şi-au propus să intre pe piaţa zahărului şi chiar să realizeze în acest an 25% din necesarul de consum al românilor, potrivit Mihaelei Neagu.

„În timp ce în România o fabrică de zahăr se închide, noi vrem să redeschidem una. Am făcut o evaluare cu specialişti şi ne va costa peste 1 milion de euro. O să mergem să discutăm cu ministrul Agriculturii despre un posibil ajutor de stat şi luăm în calcul şi accesarea fondurilor europene, pentru că, pe lângă costurile cu retehnologizarea, o să avem costuri mari şi cu producţia şi salariile, angajând circa 200 de persoane, din care 20 am angajat deja. Majoritatea sunt din Bod, foşti angajaţi care au vrut să se reîntoarcă“, a explicat Mihaela Neagu.

Directorul general al Best Achiziţii spune că au cumpărat fabrica tocmai cu scopul de a o redeschide, mai ales că a apărut oportunitatea de a intra pe o piaţă cu un singur jucător - Agrana - în urma închiderii fabricii de zahăr de la Luduş de către Tereos.

„Unii dintre fermierii cu care ne-am întâlnit şi livrau sfecla la Luduş erau disperaţi, pentru că în judeţele Braşov şi Mureş, cel mai bine se pretează culturile de sfeclă de zahăr şi cartofi şi, în plus, unii s-au dotat cu utilaje pentru a culege sfecla de zahăr, care nu se potrivesc pentru alte culturi, maşini de 500.000 de euro, încă în leasing, care deveneau o provocare şi mai mare în afacerile lor“, a precizat Neagu.

În primul an de activitate, antreprenoarea susţine că fabrica va funcţiona la capacitatea dată de numărul de contracte cu producătorii de sfeclă, producţia variind în funcţie de suprafaţa cultivată de aceştia. Ea îşi propune să prelucreze circa 200.000 de tone de sfeclă de zahăr în fabrică, ce pot fi recoltate de pe o suprafaţă de 4.000 de hectare şi din care ar rezulta o producţie de 28.000 de tone de zahăr aferentă anului 2022.

„Asta e ceea ce putem face real în acest an şi ar însemna 25% din ceea ce ar avea nevoie România. Ulterior, o să mai investim în tehnologii şi vom creşte producţia. (...) Pe termen mediu şi lung poate redeveni un business de succes. Sperăm să mai crească preţul zahărului, pentru că cel din sfeclă de zahăr este net superior celui din trestie de zahăr, care vine din import ieftin“, a mai spus Neagu. În prezent, în retail, preţul unui kilogram de zahăr variază între 2 şi 4 lei.

De la 35 de fabrici la închideri care se ţin lanţ

Înainte de anii ’90, România avea 35 de fabrici de zahăr, iar fabrica de la Bod a fost cea de a patra fabrică de zahăr ca vechime din ţară, după cele din Sascut (jud. Bacău), Chitila (jud. Ilfov) şi Târgu-Mureş, conform datelor de pe site-ul primăriei Bod.

Acum, România importă anual zahăr şi produse zaharoase în valoare de 270 de milioane de euro, conform datelor de la INS aferente anului 2020, similare cu cele din 2019.

Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. România a mai realizat circa 130.000 de tone de zahăr rafinat din zahăr brut din import, mai arată datele de la INS.