Elon Musk s-a întâlnit cu Donald Trump în Florida, discutând despre posibila susţinere financiară în campania pentru preşedinţia SUA. Musk a avut întâlniri şi cu lideri străini, arătând influenţa afacerilor şi a proiectului său Starlink în geopolitică. În contextul conflictului din Ucraina, rolul giganţilor tehnologici, inclusiv SpaceX şi Microsoft, este din ce în ce mai evident, generând îngrijorări privind interesele economice versus cele geopolitice.

La începutul lunii martie, Elon Musk s-a dus cu avionul personal în Florida, unde s-a întâlnit cu Donald Trump. Al doilea cel mai bogat om din lume l-a întâlnit pe cel ce vrea să redevină cel mai puternic politician din lume. Cu banii săi, Musk îl poate ajuta pe Trump să ajungă din nou preşedintele SUA. Miliardarul este foarte interesat, aproape obsedat, de politica americană şi simpatizează cu ideile şi ideologia lui Trump. Se pare că şi-a ales tabăra politică, una controversată, aşa cum îi sunt viaţa şi afacerile. Musk s-a întâlnit anul trecut şi cu preşedintele Chinei, Xi Jinping. Cei doi au schimbat politeţuri. Liderul chinez a lăudat modul în care afaceristul american îşi dezvoltă afacerile cu maşini electrice în China, iar Musk şi-a exprimat recunoştinţa pentru modul în care sectorul de profil chinezesc creşte. Întâlnirea a avut loc în SUA.  Sunt zvonuri că  Musk s-a întâlnit anul trecut şi cu vicepremierul Chinei, Ding Xuexiang, la Beijing. În Israel,  el a fost întâmpinat ca un şef de stat. S-a dus acolo pentru a oferi guvernului lui Netanyahu controlul asupra reţelei de telecomunicaţii prin satelit Starlink în Fâşia Gaza. Şi-a spălat astfel păcatele după ce anterior postase pe reţeaua sa de socializare X un mesaj cu tente rasiste, antisemitice şi conspiraţioniste.

Modul în care Musk reuşeşte să-şi ţeasă relaţii cu liderii lumii arată rolul pe care el, afacerile lui şi în special constelaţia de sateliţi Starlink au ajuns să-l joace pe scena geopolitică globală. Acest lucru a devenit mai evident de când Rusia a pornit război contra Ucrainei. Prin extensie,  se poate spune că giganţii din tehnologie au o poziţie de putere în aceste jocuri. Iar faptul că interesele strategice se intersectează cu cele de afaceri trezeşte îngrijorări, scrie El Pais. „Rolul geopolitic al companiilor tehnologice este evident în războiul din Ucraina, spulberând mitul că platforme precum Facebook, Google şi YouTube sunt actori neutri”, scrie Audrey Kurth Cronin, profesor de securitate la Universitatea Carnegie Mellon, într-un articol publicat de către Centrul Henry A. Kissinger pentru Afaceri Globale. Microsoft a protejat Ucraina de atacuri cibernetice, iar Google a eliminat imaginile din Ucraina de pe hărţile sale open source. Însă nu încape îndoială că reţeaua de sateliţi Starlink a lui Musk, integrată în SpaceX, este cea care a avut un rol decisiv în menţinerea conectivităţii la internet a Ucrainei. Interesele comerciale şi geopolitica au mers istoric mână în mână, iar războaiele din motive economice îşi au rădăcinile în timpuri străvechi. Lupta pentru resurse şi teritoriu precede conflictele religioase, culturale sau ideologice. Nici influenţa companiilor asupra politicii externe a marilor puteri sau a diplomaţiei de afaceri şi economice nu este nouă. În situaţia actuală există, însă, noutăţi de formă şi de fond.

În ultimul an, sistemul Starlink al lui Elon Musk a devenit din ce în ce mai important şi mai valoros mai ales pentru că îi ajută pe soldaţii ucraineni în lupta lor cu armata rusă, contra cost, banii fiind plătiţi de aproape un an de guvernul american. Sateliţii miliardarului american sunt cu atât mai importanţi pentru Ucraina, şi nu doar militar, cu cât Rusia atacă fără încetare infrastructura de comunicaţii a ţării.  Însă în această iarnă oficialii ucraineni au spus că Moscova foloseşte  şi ea Starlink în susţinerea efortului de război în părţile din Ucraina ocupată – ceva ce Musk a negat.

În loc să facă manevre de culise, Musk îşi transmite pe X ideile adesea impulsiv, fără filtre. Dar există şi o diferenţă de fond: în trecut, giganţi precum Compania Olandeză a Indiilor de Est — care a monopolizat rutele comerciale în secolele XVII şi XVIII şi a cărei valoare de piaţă în termeni actuali ar fi mai mare decât a Alphabet, Apple, Meta, Amazon, şi Microsoft împreună — au fost supravegheaţi de guvernele lor, explică Kurth Cronin. „În prezent nu mai este aşa. Autonomia marilor companii tehnologice de astăzi le face neobişnuite, iar multe companii inovează mai repede decât poate gestiona birocraţia guvernamentală.”

Afacerile din spaţiu sunt doar un exemplu al acestei inovaţii. SpaceX (deţinută de Musk) şi Blue Origin (controlată de Jeff Bezos, fondatorul Amazon) sunt în frunte, iar guvernul SUA le-a subcontractat în încercarea de a reveni pe Lună. Bezos avea în plan o reţea de sateliţi pentru a concura cu Starlink, dar când a început războiul din Ucraina, singura persoană capabilă să garanteze conectivitatea pe teren a fost Musk: „Serviciul Starlink este deja activ în Ucraina. Mai multe terminale sunt pe drum”, a scris magnatul pe Twitter pe 26 februarie 2022 ca răspuns dat unui înalt oficial din guvernul de la Kiev.

Musk a respins anul trecut o cerere ca sateliţii săi Starlink să faciliteze un atac ucrainean asupra flotei navale a Rusiei de la Marea Neagră. „Dacă le-aş fi acceptat cererea, SpaceX ar fi în mod explicit complice la un act de război major şi la o escaladare a conflictului”, a explicat magnatul când publicul a aflat povestea. Biograful său, Walter Isaacson, a asigurat în septembrie că, în urma acelui incident, Musk „şi-a dat seama că nu ar trebui să aibă atât de multă putere”.

La câteva zile după întâlnirea cu Netanyahu în California în septembrie, Musk s-a întâlnit cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, la New York pentru a discuta despre posibila deschidere a unei fabrici Tesla. În noiembrie, el a participat la o întâlnire la San Francisco cu preşedintele chinez, Xi Jinping, la care a participat şi şeful Apple, Tim Cook. Unele dintre aceste întâlniri fac parte din diplomaţia de afaceri tradiţională, care se ocupă de investiţii, asigurări juridice şi pieţe noi. China este vitală pentru Apple şi Tesla. Întrebarea este ce se întâmplă dacă interesele de afaceri ale companiilor de tehnologie se intersectează cu priorităţile diplomatice ale Washingtonului. Ar înfrunta Musk Beijingul dând acces la internet prin Starlink Taiwanului în cazul unui conflict? Musk a ajuns la o „înţelegere de principiu” cu guvernul israelian conform căreia serviciile Starlink pot fi accesate în Israel, inclusiv în Fâşia Gaza, doar cu aprobarea ministerului israelian al comunicaţiilor. Ministrul Shlomo Karhi l-a felicitat pe Musk pentru acest lucru pe X: „Această înţelegere este vitală, la fel şi pentru toţi cei care doresc o lume mai bună, fără răutate şi fără antisemitism, de dragul copiilor noştri”.

În ultimul an, sistemul Starlink al lui Elon Musk a devenit din ce în ce mai important şi mai valoros mai ales pentru că îi ajută pe soldaţii ucraineni în lupta lor cu armata rusă, contra cost, banii fiind plătiţi de aproape un an de guvernul american. Sateliţii miliardarului american sunt cu atât mai importanţi pentru Ucraina, şi nu doar militar, cu cât Rusia atacă fără încetare infrastructura de comunicaţii a ţării.  Însă în această iarnă oficialii ucraineni au spus că Moscova foloseşte  şi ea Starlink în susţinerea efortului de război în părţile din Ucraina ocupată – ceva ce Musk a negat. Nu este clar însă dacă nu cumva soldaţii ruşi au primit acces la serviciile prin satelit ale lui Mask prin alte căi în afară de vreun contract guvernamental. Musk a spus de mai multe ori că SUA ar trebui să înceteze să mai ajute Ucraina să se apere împotriva invaziei ruseşti, o opinie împărtăşită de mulţi politicieni republicani de dreapta şi de analişti pacifişti pe care războiul i-a scos din bezna uitării.

În calitate de proprietar al X, Musk are, de asemenea, o influenţă majoră în formarea opiniei publice globale, la fel ca şi alte companii tehnologice, cum ar fi Meta (proprietarul Facebook şi Instagram), care l-a adus pe fostul viceprim-ministru al Marii Britanii Nick Clegg în 2018 la conducerea biroului de afaceri globale şi comunicaţii când a explodat scandalul Cambridge Analytica.

Statele Unite au limitat accesul Chinei la microprocesoare americane de mare putere, dar noul front al diplomaţiei şi tehnologiei este inteligenţa artificială, unde companiile sunt înaintea guvernelor. Sam Altman, şeful OpenAI (demis şi reinstalat în doar cinci zile), a călătorit prin lume ca ambasador al acestei noi tehnologii. El s-a întâlnit în Marea Britanie în toamna anului trecut cu prim-ministrul Rishi Sunak, pe care îl văzuse deja într-un turneu anterior din mai, când a ajuns şi în Spania pentru discuţii cu premierul Pedro Sánchez. Altman a fost bine primit şi în Franţa, de chiar preşedintele Emmanuel Macron.

Cu puţin timp înainte, Altman fusese la Casa Albă alături de directorul executiv al Alphabet, Sundar Pichai, cel al Microsoft, Satya Nadella şi cel de la Anthropic, Dario Amodei, pentru o întâlnire cu vicepreşedintele Kamala Harris, la care a participat şi preşedintele american Joe Biden. Anul trecut, conducătorul Americii a scos de la naftalină o lege de pe vremea războiului din Coreea (1950-1953) pentru a aproba un decret care obligă companiile de tehnologie să notifice guvernul SUA cu privire la orice avans ce ar putea prezenta un „risc grav pentru securitatea naţională”.