Când Emmanuel Macron a venit la putere în 2017, toţi se aşteptau ca fostul bancher Rothschild prie­tenos cu mediul de business să transforme Franţa într-o destina­ţie majoră de investiţii la nivel mondial prin reducerea cheltuielilor publice şi taxe mai mici. Şapte ani mai târziu, acesta este acuzat că a ruinat finanţele Franţei, scrie Politico.

Ajustarea-şoc recentă a bugetului ţării, ce presupune majorări de taxe de 19,4 miliarde de euro şi reduceri de cheltuieli de 41,3 miliarde de euro, este un semn clar că gestionarea banilor în Franţa a deraiat sub supravegherea lui Macron.

Opozanţi şi aliaţi deopotrivă îl atacă acum pe preşedintele francez. Deficitul public al Franţei este de aşteptat să atingă 6,1% din PIB în acest an, de la 2,6% în 2017.

Edouard Philippe, premier în primul mandat al lui Macron, acuză guvernul pre­cedent de ascunderea adevărului de public şi de UE cu privire la ni­velul uriaş al datoriei Franţei. Economişti şi autorităţi independente cum ar fi banca centrală şi curtea auditorilor din Franţa pun de asemenea sub semnul întrebării reţeta economică a lui Macron, caracterizată de o com­binaţie de reduceri de taxe pentru com­panii şi bogaţi şi subvenţii generoase pentru companii.

Planul economic al lui Macron părea să dea roade înaintea pandemiei de coronavirus. Însă luna de miere s-a terminat odată cu pandemia şi criza energiei. Când criza s-a mai temperat, guvernul a avut dificultăţi în a-şi regla finanţele publice, ezitând să aplice orice reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe masive care l-ar fi putut face pe Macron nepopular în UE şi la alegerile naţionale din această vară.

Până la bugetul anunţat săptămâna trecută, majorarea taxelor fusese un tabu pentru un preşedinte renumit pentru reducerea lor. Macron a implementat reduceri de taxe majore pentru companii, iar curtea auditorilor a arătat că chiar acele reduceri au fost parte a problemelor Franţei.

Raţionamentul lui Macron a fost că taxele mai mici pe companii vor impulsiona activita­tea economică, generând în schimb venituri fis­cale mai mari în vistieria statului. „În principiu, strategia nu a fost una rea. Dar nu a funcţio­nat“, arată economistul Jean-Pisany Ferry, cel care a făurit programul economic al lui Macron.

Acum, noul guvern condus de premierul Michel Barnier se confruntă cu o severă criză bugetară. Către finalul săptămânii trecute, acesta a anunţat un buget detaliat pe 2025 me­nit să reducă puternic deficitul ţării, cu măsuri de reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe care vor afecta majoritar marile companii şi gospodăriile avute.

Măsurile ar trebui, spun oficialii francezi, să reducă deficitul ţării la 5% din PIB anul trecut, primul pas din angajamentul lui Barnier de a aduce deficitul sub 3% din PIB până în 2029. Ofi­cialii au dat asigurări că noile taxe şi re­duceri de cheltuieli nu vor afecta gospodăriile din clasa mijlocie şi nici nu vor sufoca creşterea economică.

Propunerile includ taxe mai mari pentru cei mai bogaţi 0,3% dintre contribuabilii francezi. Se estimează că vor fi afectate aproximativ 65.000 de gospodării. Însă chiar şi cei care nu sunt vizaţi direct de noile taxe speciale ar putea resimţi impactul noilor măsuri.

Guvernul propune de exemplu reducerea cu 3,8 miliarde de euro a cheltuielilor în sănă­tate şi amânarea ajustării pensiilor la inflaţie până în iulie. Noile taxe pe biletele de avion şi autovehiculele poluante vor fi trecute probabil mai departe către consumatori.

În pofida predicţiilor încrezătoare ale gu­vernului, Înaltul Consiliu pentru Finanţe Publice, un organism independent, avertizează că strategia dezvăluită recent este „fragilă“ şi exagerat de optimistă.

Mediul de business este îngrijorat că pla­nurile agresive ale guvernului ar putea obstruc­ţiona de asemenea creşterea economiei, în special o majorare a taxei corporate care va afecta aproximativ 440 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 miliard de euro.

Guvernul lui Barnier amână de asemenea mai multe reduceri de taxe pentru companii, majorează o taxă existentă pe producţia de electricitate şi introduce o taxă nouă pe răscumpărările de acţiuni.

Fabrice Le-Sache, vicepreşedinte al puternicului grup de lobby MEDEF este de acord că firmele ar trebui să contribuie la eforturile bugetare ale Franţei, însă se declară îngrijorat că majorările de taxe ar putea deveni permanente.

Un alt risc legat de noul pachet de măsuri priveşte un posibil exod în masă al bogaţilor din Franţa. Planul lui Barnier de a majora taxele pentru cei bogaţi i-ar putea determina pe mulţi să se mute din Franţa şi pe unii dintre cei care se gândeau să se stabilească acolo să-şi anuleze planurile, avertizează consilieri pe avuţie şi taxe, potrivit Bloomberg.

Chiar şi cu un deficit mai mic, Franţa va fi nevoită să vândă obligaţiuni de 300 miliarde de euro, un nivel record, pentru a se finanţa anul viitor. Costul serviciului muntelui de datorii al ţării este aşteptat să urce la 54,9 miliarde de euro, arată estimările ministerului francez al finanţelor.