Cum a reuşit patronul unei firme de brokeraj să fraudeze peste 100 de poliţe RCA care erau destinate unei autorităţi publice?
Frauda prin care patronul unei firme de brokeraj (care conform informaţiilor vehiculate ar fi Fast Brokers) a modificat 109 de poliţe RCA emise prin înscrierea unor prime de asigurare mai mari, pe care le remitea beneficiarului asigurat ridică o multitudine de întrebări: care sunt slăbiciunile sistemului, cum funcţionează platforma, cum se plătesc primele, cine administrează platforma, cine verifică datele?
♦ Din cauza sistemului folosit de asigurători, brokerii care vor să facă erori, care sunt de natură penală, le pot face ♦ Brokerii din retail, chiar dacă câştigă o flotă, preferă să introducă singuri manual datele pentru fiecare maşină ♦ Când se produce o daună, asigurătorul verifică amănunţit toate documentele, inclusiv poliţa şi specificaţiile tehnice ale vehiculului, şi se vede nivelul primei şi automat, dacă se constată neconcordanţe, nu se acordă despăgubirea.
Frauda prin care patronul unei firme de brokeraj (care conform informaţiilor vehiculate ar fi Fast Brokers) a modificat 109 de poliţe RCA emise prin înscrierea unor prime de asigurare mai mari, pe care le remitea beneficiarului asigurat ridică o multitudine de întrebări: care sunt slăbiciunile sistemului, cum funcţionează platforma, cum se plătesc primele, cine administrează platforma, cine verifică datele?
Sistemul folosit de asigurători ar fi cel prin care brokerul ar fi reuşit să fraudeze cele 109 poliţe RCA, după cum a explicat un specialist din piaţa asigurărilor pentru ZF.
„În momentul de faţă, ca broker autorizat, intri în sistemul asigurătorului, introduci date tehnice şi în urma acelor date tehnice primeşti un preţ. Dacă ai o maşină cu anumite caracteristici tehnice pe care le modifici, adică în loc de masă maximă 20.000 kg pui 2.000 kg, tariful se schimbă.“
Odată ce tariful se schimbă de la 5.000 lei la 2.000 lei pentru că ai modificat o dată tehnică, emiţi poliţa cu 2.000 lei, o modifici în PDF, treci acolo înapoi 5.000 lei cu 20.000 kg, o dai clientului, acesta îţi plăteşte 5.000 lei, iar tu plăteşi asigurătorului 2.000lei în funcţie de datele introduse în sistemul asigurătorului. Cam aceasta ar fi putut fi metoda prin care s-a făcut această fraudă“, a explicat pentru ZF un specialist din piaţă.
Având în vedere că în comunicatul transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti-Ilfov se menţionează că platforma electronică folosită pentru emiterea acelor poliţe RCA a fost Webtool, aceasta este de fapt platforma folosită de către cel mai mare asigurător din piaţa asigurărilor din România la momentul actual, respectiv Groupama, a mai spus sursa citată.
„Unii asigurători s-au protejat de acest aspect şi s-au legat la baza de date DRPCIV şi odată ce introduci seria de şasiu care este unică, îţi populează toate câmpurile tehnice şi nu poţi să le mai modifici. Webtool este platforma companiei Groupama prin care tu ca broker autorizat intri şi emiţi poliţe. Înţeleg din presă că Groupama ar fi observat această fraudă, iar compania nu este legată la baza aceasta de date DRPCIV şi atunci se introduc datele manual.
„Fiind platforma lor, ei verifică şi aşa s-au prins de diferenţele de caracteristici tehnice. Alţi asigurători te obligă să încarci talonul maşinii atunci când emiţi o poliţă, Groupama nu te obligă. Din cauza sistemului asigurătorilor, brokerii care vor să facă erori, care sunt de natură penală, le pot face“, a mai detaliat sursa ZF din piaţa asigurărilor.
În acelaşi timp, această metodă de fraudare poate funcţiona doar până într-un punct, respectiv în momentul în care una din maşinile asigurate fraudulos produce o daună. În acel moment, indiferent de compania de asigurări care a emis poliţa RCA, documentele, detaliile tehnice şi tot ce ţine de vehiculul respectiv sunt verificate amănunţit pentru a se face plata despăgubirilor, iar atunci se pot observa discrepanţele datelor, dacă este cazul.
„În cazul unei daune, asigurătorul se uită la documente şi se vede nivelul primei pentru detaliile tehnice ale vehiculului. La daună nu ar trebui să treacă dacă cineva verifică documentele, iar la daune întotdeauna se verifică documentele. Întrebarea este câte poliţe şi la câţi alţi asigurători s-a mai făcut aşa?“, a mai adăugat specialistul din piaţa asigurărilor.
Pe de altă parte, conform unor surse din piaţa de brokeraj, instituţia publică de obicei plasează anunţ pe SICAP de achiziţie asigurări, apoi la acest anunţ răspund mai mulţi ofertanţi, pot fi brokeri sau asigurători care să cumpere caietul de sarcini. De regulă, asigurătorii vin cu oferte direct fără a utiliza brokerii. În acest caz ar putea fi vorba de mai mult decât doar manipularea unor date tehnice.
Conform informaţiilor transmise de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti-Ilfov, frauda celor 109 poliţe RCA a avut loc în perioada 06.10.2021-20.09.2022, inculpatul având acces la platforma electronică de emitere a poliţelor RCA „Webtool“, aparţinând unei societăţi de asigurări, în baza contractului de broker de asigurare. Astfel, inculpatul a determinat anagajaţii să introducă date nereale în câmpurile dedicate completării poliţelor RCA pentru autovehiculele aparţinând unei autorităţi publice, atestându-se în mod nereal că acestea sunt neînmatriculate, cu consecinţa emiterii de către societatea de asigurări a unui număr de 109 poliţe RCA cu date false şi prime de asigurare diminuate.
Prejudiciul fraudei ar fi de peste 700.000 lei, bani care ar trebui să îi revină asigurătorului.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro