Atracţia profiturilor mari fără muncă cinstită sau pe munca altora este irezistibilă pentru anumiţi oameni, cum sunt hoţii de lemne. Acum, când preţurile materiilor prime au explodat, atracţia este şi mai mare. Iar pentru traderi - intermediarii -, actualul val de inflaţie este cel mai bun lucru care li s-a întâmplat în ultimul deceniu şi jumătate. Pandemia, preţurile în creştere şi criza economică s-au combinat pentru a crea condiţii perfecte pentru hoţi şi fraudatori, scrie Bloomberg.

Sergentul Tosha Ternes stă în cea mai mare parte a timpului la Serviciul de Poliţie din Saskatoon investigând cazuri de spargeri şi intrare prin efracţie. În ultimele luni, departamentul ei se confruntă cu o creştere «drastică» a unui anumit tip de infracţiune: furtul de cherestea de pe şantierele de construcţii. „Totul stă pur şi simplu acolo, ca o invitaţie pentru toată lumea”, spune Ternes, care lucrează în oraşul Saskatchewan din regiunea de prerie a Canadei. „Unele şantiere au fost lovite de două, trei, patru ori”.

Furtul de materii prime precum cherestea, metale şi produse agricole nu este nimic nou. Cu toate acestea, combinaţia de preţuri în creştere, pandemie şi şocul economic a creat un teren neobişnuit de fertil pentru infractori.

Statisticile sunt greu de obţinut, deoarece autorităţile folosesc date diferite şi o mare parte din acestea nu acoperă perioada pandemiei. Însă interviurile cu experţi, instituţii de aplicare a legii şi victime redau imaginea unei creşteri a activităţii infracţionale în condiţiile în care scumpirea materiilor prime încurajează discuţii despre un nou «superciclu», precum cel din primul deceniu al secolului.

În Chile, unde preţul cuprului este urmărit de bancheri şi şoferi de taxi deopotrivă din cauza importanţei sale economice, bandele infracţionale atacă trenurile cu metal prelucrat topit. Când hoţii lovesc, poliţiştii dotaţi cu „echipament de război” îi urmăresc cu maşini de patrulare, spune un ofiţer din regiunea Antofagasta, unde se află unele dintre cele mai mari mine de cupru din lume.

Vin rapoarte şi din Germania, Marea Britanie şi SUA despre furtul de convertoarele catalitice de pe maşini, acestea fiind recoltate pentru metalele preţioase pe care le conţin.

În Nigeria, care, la fel ca multe ţări în curs de dezvoltare, suferă de o inflaţie accelerată a preţurilor la alimente, unii fermieri se plâng că hoţii le atacă culturile.

„Înainte furau în cantităţi mici”, spune Johnson Akinwunmi, un fermier din statul Ondo care cultivă cacao şi manioc. „Dar acum din decembrie furturile au ajuns la niveluri record.”

Apoi, există ceea ce este cunoscut sub numele de fraudă alimentară, care poate însemna contrafacerea alimentelor sau înlocuirea cu un produs inferior sau falsificarea originii.

În Malaezia, unii infractori reambalează uleiul de gătit uzat în cutii sau sticle vopsite pentru a-l vinde ca ulei de palmier, un produs alimentar de bază care a devenit mai scump.

În India, cel puţin 500 de persoane s-au îmbolnăvit în aprilie după ce au consumat făină de hrişcă falsă. Poliţia spune că există o creştere notabilă a practicii obişnuite de înlocuire a condimentelor, cum ar fi turmericul şi ardeiul iute, cu substanţe mai ieftine şi adesea toxice, inclusiv făină de orez şi coloranţi industriali.

Amarendra Panda, un comisar asistent al poliţiei din Cuttack, din statul Odisha din estul Indiei, spune că ofiţerii săi au efectuat recent raiduri la aproximativ 20 de sedii şi au confiscat ceea ce el numeşte „mărfuri falsificate” în valoare de milioane de rupii, sau zeci de mii de dolari. „Motivul fraudatorilor a fost să obţină profituri uriaşe investind cât mai puţin posibil”, spune el.

Preţurile cherestelei din SUA au crescut la un nivel record în luna mai şi acum sunt de mai bine de două ori mai mari faţă de acum un an. Cuprul a urcat cu 70% în aceeaşi perioadă. Preţurile alimentelor la nivel global au crescut pentru a 12-a lună consecutivă în mai, atingând cele mai mari cote din ultimul deceniu.

„Valoarea pe piaţa neagră a mărfurilor se schimbă peste noapte”, spune Jim Yarbrough, care conduce o echipă a British Standards Institution care monitorizează riscurile de pe lanţul de aprovizionare, inclusiv terorismul. „Aceasta va atrage activitatea criminală la fel ca toate celelalte forme de cerere şi ofertă.”

În timp ce creşterea preţurilor a reprezentat un stimulent pentru infracţiunile cu materii prime, pandemia a oferit noi oportunităţi. Întreruperea aprovizionării şi disponibilitatea redusă a unor materiale înseamnă că managerii trebuie să recurgă uneori la afaceri cu furnizori netestaţi anterior, spune Kimberly Carey Coffin, director tehnic global la Lloyd’s Register, o companie de asigurare a calităţii.

Chiar şi cumpărătorii experimentaţi riscă să fie înşelaţi. Vara trecută, traderul elveţian de materii prime Mercuria Energy Group a încheiat un acord pentru a cumpăra cupru de 36 de milioane de dolari de la un furnizor turc, dar a primit în schimb o încărcătură de pavele vopsite.

De la sfârşitul anului 2019, jafurile pentru cupru din provincia Antofagasta din nordul Chile au crescut cu aproximativ 30%, potrivit lui Egidio Ojeda, ofiţer de investigaţii în poliţia din Chile. Deşi unele dintre acestea pot fi atribuite izolării minelor şi creşterii turbulenţelor sociale care au precedat pandemia, situaţia reflectă, de asemenea, o creştere uriaşă a preţului acestui metal. „Operaţiunile sunt ca un film”, spune Ojeda. „Este o afacere care mişcă mulţi bani şi chiar mai mulţi acum că preţurile au crescut.”

Hoţii cu camioane urmăresc şi încearcă să intercepteze vagoanele de tren care pleacă de la mine precum Escondida a BHP Group sau Zaldivar a Antofagasta, potrivit lui Ojeda. Infractorii aruncă câte unul sau două pachete de foi de cupru catodic, fiecare având o valoare de aproximativ 20 de milioane de pesos chilieni (27.500 de dolari). În martie, poliţia a reţinut trei persoane în apropierea liniilor ferate. În camionul lor au găsit instrumente suficient de puternice pentru a tăia curelele metalice care fixează plăcile de cupru. Mulţi proprietari de afaceri îşi consolidează propria siguranţă. Olusegun Olaniyi, un fermier din statul Osun din sud-vestul Nigeriei, plăteşte paznici care să-i patruleze proprietatea pentru a stopa furtul de manioc, porumb şi alte culturi. Hoţii vin noaptea şi după-amiaza când muncitorii sunt în pauză, spune el. Firms Akash Homes din Edmonton, Alberta, a avut furturi repetate de cherestea, pierderile din februarie şi până acum totalizând 100.000 de dolari canadieni (82.915 de dolari americani), potrivit vicepreşedintelui Hersh Gupta. Compania a instalat camere de securitate pe şantierele sale şi şi-a unit forţele cu alţi constructori pe loturile din apropiere pentru a angaja gardieni care să patruleze peste noapte şi în weekend. „Devine o nebunie, până la punctul în care hoţii deturnează motostivuitoarele pentru a-şi încărca propriile camioane”, spune el. Compania foloseşte acum vopsea spray într-o nuanţă de albastru care se potriveşte cu logo-ul afacerii pentru a printa pe cherestea litera „A” pentru a ajuta la identificarea acesteia dacă este furată. Dar, deşi unele victime ale furtului de cherestea monitorizează platformele de vânzare online, cum ar fi Facebook Marketplace, în căutarea de bunuri furate, marcajele sunt uşor de distrus, făcând lemnul neidentificabil.

Pandemia şi explozia preţurilor materiilor prime aduce prosperitate şi altora. Doug King şi-a înfiinţat fondul de hedging în primele zile ale superciclului materiilor prime, în 2004. A fost o sincronizare perfectă: China cumpăra orice, în orice cantitate, iar preţurile la orice atingeau maxime record. Investitorii au luat cu asalt materiile prime. La punctul de vârf, King’s Merchant Commodity Fund gestiona aproximativ 2 miliarde de dolari. Dar boomul s-a încheiat brusc după criza financiară mondială din 2008 şi izbucnirea revoluţiei gazelor de şist din SUA. Preţurile au scăzut, capital instituţional mare a ieşit rapid şi au fost închise multe fonduri speculative. După mai bine de un deceniu, King se bucură de unul dintre cei mai buni ani ai carierei sale: o creştere în masă a cererii pentru materii prime a împins în sus fondul său de hedging cu aproape 50% în acest an. Mărfuri variind de la oţel la soia au atins din nou cote record. Materiile prime au revenit în forţă, şi de la fondurile de pensii la comercianţii fizici de mărfuri, toată lumea câştigă bani. Întrebarea la care caută să găsească răspuns acum este cât va mai ţine boomul. Este vorba de o explozie temporară ca urmare a pandemiei sau de o schimbare pe termen mai lung a structurii economiei globale? King nu are nicio îndoială. „Ne confruntăm cu un şoc inflaţionist structural”, a spus el. „Există o cerere susţinută şi toată lumea îşi doreşte totul, acum”.