♦ Oamenii cumpără cantităţi mai mici pentru că bugetul a rămas acelaşi cu cel din 2021 ♦ Totodată, în contextul inflaţiei galopante, oamenii se uită mai mult la preţ şi chiar caută bunuri mai ieftine din aceeaşi categorie.

Coşul de cumpărături al româ­nilor cu ocazia sărbătorilor pascale din 2022 este cu aproape 10% mai scump decât era anul trecut în aceeaşi perioadă, spun jucătorii din comerţul alimentar. El este în acest context şi ceva mai gol ca în 2021, dat fiind că salariile nu au ţinut pasul cu inflaţia galopantă.

„Coşul e mai scump şi mai mic. Oamenii şi-au adaptat cumpărăturile la venituri, iar veniturile nu au crescut sau nu pe măsura preţurilor“, spune Feliciu Paraschiv, proprietar, Paco Supermarket, una dintre cele mai puternice reţele independente din comerţul alimentar local.

Oamenii se limitează astfel la veniturile pe care le au, în condiţiile în care preţurile au crescut în ceea ce priveşte bunurile de larg consum cu circa 10%, adaugă antreprenorul.

„E prematur să facem o comparaţie exactă cu coşul de Paşte de anul trecut, pentru că abia acum încep cumpărăturile specifice. Totuşi, trendurile încă de la început de 2022 sunt de scădere cantitativă şi de migrare către bunuri mai ieftine. Se simte scăderea puterii de cumpărare“, spune şi Călin Costinaş, deputy CEO al reţelei de peste 1.500 de magazine Profi, una dintre cele mai importante afaceri din comerţul alimentar local.

Pentru jucătorii din domeniu, perioada Paştelui este a doua cea mai importantă din an după cea a Crăciunului (de fapt, a sărbătorilor de iarnă în ansamblu). Aceste luni cântăresc astfel mai greu în încasări, dar nu semnificativ. Călin Costinaş spune că există un vârf de cumpărare de 3-4 zile înainte de sărbători, dar nici atunci nu se poate vorbi de o dublare a vânzărilor faţă de o zi normală.

„Vedem de câţiva ani o schimbare a comportamentului de consum a românilor care cumpără mai echilibrat, mai responsabil în această perioadă. Nu mai există acea dorinţă de super abundenţă. Mai mult, oamenii încep să comande produse de cofetărie sau mâncăruri mai degrabă decât să gărească acasă, fapt ce poate duce la scăderea unor vânzări, cum e cazul la ouă.“

Astfel, aceste sărbători pascale sunt marcate de două evenimente simultan. Este vorba, pe de-o parte de schimbarea comportamentului de consum în direcţia unor achiziţii mai responsabile pentru a reduce risipa alimentară, iar pe de altă parte e vorba de scăderea puterii de cumpărare în contextul inflaţionist actual.

Creşterile de preţ au început să se vadă încă de anul trecut, în special la energie, însă consumatorul final le simte cu preponderenţă în 2022, mai ales ca urmare a războiului din Ucraina.

„Preţurile vor mai creşte în perioada următoare, dar mă aştept la o temperare înainte de finalul anului. Ucraina, un important jucător pe piaţa agro-alimentară, a început să însămânţeze pământul, iar asta e un lucru foarte bun. Sper să vină cereale din Ucraina, deşi războiul va mai dura. Dacă va produce această ţară, se va tempera inflaţia, dar nu ne vom întoarce multă vreme la niveluri de genul 2%“, spune Feliciu Paraschiv.

Creşterile actuale de preţuri la alimente îi fac pe oameni să fie mai atenţi la acest argument faţă de ultimii ani marcaţi de bunăstare, spun retailerii. Mai exact, dacă în ultimii 5-6 ani s-a vorbit de o creştere a puterii de cumpărare şi de uptrading ñ orientare către produse mai scumpe -, acum trendul pare a se inversa.

„Nu se vede încă un downtrading la noi în magazine (o orientare spre produse mai ieftine ñ n.red.), dar e clar că oamenii se uită mai atent la preţ. Asta face inflaţia. Nu vedem un downtrading şi pentru că a fost o perioadă în care nu s-a găsit mereu la raft toată marfa şi atunci oamenii au luat ce au prins. Acum situaţia s-a liniştit, dar e prematur să vorbim de un trend“, spune un executiv din comerţul modern.

El adaugă că inflaţia internă e undeva la peste 8%, fapt ce înseamnă de fapt că şi coşul de cumpărături al românilor e mai scump. În acest context, din punct de vedere al volumului ñ numărul de produse cumpărate ñ se vede chiar o uşoară scădere.

„Şi dacă e să curăţ inflaţia internă, suntem peste anul trecut like for like (fără a ţine cont de expansiune ñ n.red.). Asta vine însă din faptul că avem mai mulţi clienţi, nu din bon, care e un pic mai mic“, explică el. Executivul afirmă că e prematur să afirme dacă avansul numărului de clienţi vine din creşterea frecvenţei cumpărătorilor deja existenţi sau din faptul că a „furat“ de la competiţie.

„Volumul de cumpărături a scăzut“, spune şi Feliciu Paraschiv. El explică faptul că oamenii scad din cantitatea achiziţionată. Spre exemplu, cine anul trecut vopsea 30 de ouă, acum face doar 20. La fel, cine cumpăra patru cozonaci se limitează la trei.

„De asemenea, oamenii renunţă la anumite lucruri care nu sunt foarte importante. Spre exemplu, la legume-fructe, renunţă la ghimbir sau lime. Totuşi, nu renunţă la avocado, care în perioada postului a întregistrat cele mai bune cifre istoric. E un produs care devine comun în consum.“

Antreprenorul adaugă că poate observa comportamentul de consum şi în rândul angajaţilor săi, compania având astăzi 400 de salariaţi, cu 20-30 mai puţini ca anul trecut.

„Am făcut o analiză atentă a numărului de salariaţi şi am decis să operăm o restructurare. Am făcut-o din cauza costurilor la energie care ne-au speriat în decembrie. Pe baza preţurilor de atunci am făcut o previzionare şi trebuia să concediem 100-150 de oameni. Între timp, statul a intervenit şi a umblat la preţuri, aşa că nu au renunat decât la 20-30 de salariaţi.“

El spune că e vorba de o reaşezare a persoanelor pe posturi şi de o eliminare a surplusurilor de personal.

„Angajaţilor noştri le vom mări salariile din mai, pentru că durează până facem actele. De Paşte compensăm cu o primă, însă până acum salariaţii nu au simţit în buzunar o creştere a venitului, în timp ce coşul de cumpărături e mai scump. De asta e mai mic ca număr de articole, pentru că valoarea e aceeaşi“, cochide el.

De altfel, tot mai multe persoane vorbesc despre faptul că va fi greu pentru salarii să ţină pas cu inflaţia, fapt ce va duce la schimbarea comportamentului de consum pe termen lung. Preţul va redeveni argumentul suprem în achiziţii, fapt ce deja începe să se vadă.