Cum arată mallurile viitorului
Mallurile de generaţia a treia, care sunt concentrate pe facilităţi de divertisment şi petrecere a timpului liber, reprezintă 38% din stocul actual de centre comerciale din România, cuprinzând 573.000 metri pătraţi, potrivit unui raport CBRE România despre istoricul şi viitorul centrelor comerciale din România.
În funcţie de mărimea proiectului, de mixul de chiriaşi şi activităţi comerciale şi de diversitatea facilităţilor de divertisment şi petrecere a timpului liber, centrele comerciale din România pot fi împărţite în trei categorii. Proiectele de primă generaţie au fost deschise în perioada 2000 – 2006 şi reprezintă aproximativ 32% din stocul local de centre comerciale (474.000 mp). Mixul de chiriaşi este dominat de către o ancoră de food (de obicei, un hypermarket de mari dimensiuni), cu o galerie comercială adiacentă, totalizând maximum 20.000 mp. Mallurile de generaţia a doua au fost dezvoltate începând cu anul 2000 şi sunt încă operaţionale, oferind o varietate mai mare de comercianţi de retail şi servicii. Având suprafeţe închiriabile de 20.000 – 40.000 mp, aceste malluri reprezintă 30% din stocul de spaţii comerciale (456.000 mp). Proiectele de generaţia a treia includ un mix complet şi echilibrat de chiriaşi şi activităţi comerciale, cu un accent puternic pe facilităţile de divertisment şi petrecere a timpului liber, oferind clienţilor opţiuni diverse în acest sens (cinematograf, bowling, biliard, loc de joacă pentru copii şi o varietate mai mare de restaurante).
„În contextul unui ritm de viaţă rapid şi al unui mediu de afaceri competitiv, centrele comerciale se pot transforma într-un al treilea spaţiu de viaţă, un loc în care oamenii pot veni, în afara timpului petrecut acasă (primul spaţiu) sau la muncă (al doilea spaţiu), pentru a se relaxa, a socializa şi a face parte dintr-o comunitate. Pentru a obţine acest status, centrele comerciale de generaţia a treia îmbină utilul cu plăcutul, cumpărăturile cu distracţia, nevoile cu dorinţele într-un mediu confortabil, sigur şi agreabil din punct de vedere estetic”, a declarat Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România.
Până la sfârşitul anului vor fi 12 centre comerciale de generaţia a treia operaţionale în România, după deschiderea AFI Palace Ploieşti, pe 3 octombrie.
„În plus faţă de mixul de chiriaşi de fashion, un centru comercial de succes trebuie să anticipeze şi să ofere vizitatorilor zone de distracţie şi petrecere a timpului liber pentru a îmbogăţi experienţa cumpărăturilor şi satisfacţia acestora. Astăzi, un mall nu este doar o alegere pentru cumpărături, este şi un loc pentru relaxare şi socializare. În acest sens, a pune la dispoziţia cumpărătorilor spaţii de distracţie devine o necesitate. Acesta este un aspect important pe care l-am luat în calcul când am dezvoltat AFI Palace Ploieşti, în continuarea succesului obţinut cu AFI Palace Cotroceni”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe România.
AFI Europe Romaniaa personalizat pe piata locala modelul nou de centre comerciale prin AFI Palace Cotroceni si AFI Palace Ploiesti
AFI Palace Ploieşti va avea un mix de chiriaşi împărţit astfel: 29% hypermarket, 36% modă, 5% decoraţiuni, 8% electronice şi electrocasnice, 3% restaurante şi cafenele, 14% zone pentru distracţie şi petrecere a timpului liber. Mall-ul include un cinematograf multiplex cu şase ecrane, Cinema 6D, patinoar, centru PlayStation, spaţiu de joacă pentru copii şi peste 1.000 de locuri de parcare. Mai mult, expresivitatea urbană a proiectului este redată prin combinarea spaţiilor exterioare cu cele interioare.
Atractive pentru consumatori şi profitabile pentru chiriaşi, mall-urile de generaţia a treia au fost dezvoltate pentru a răspunde provocărilor actuale ale pieţei de retail, care sunt resimţite atât la nivel local, cât şi european, precum presiunea de a reduce costurile cu chiria şi ale celor legate de taxa de mentenanţă, comerţul online, comerţul stradal în centrul oraşelor etc. Deoarece nevoile consumatorilor şi ale retailerilor se schimbă constant, noi modele de centre comerciale sunt aşteptate să apară în peisajul de retail local în viitor, precum centrele open-air care îmbină într-un mod armonios spaţiul interior cu cel exterior sau proiecte complete de tip mixt, care să combine nu doar spaţii de birouri şi retail, ci şi spaţii rezidenţiale şi hoteliere.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro