Cetăţenii sunt deschişi colectării selective a deşeurilor, însă sunt descurajaţi de lipsa infrastructurii, iar autorităţile locale nu se implică. Soluţia este ca populaţia să-şi asume costurile eliminării ecologice a deşeurilor, iar autoritatea să încurajeze dezvoltarea sistemului prin taxarea depozitării gunoiului şi eliminarea tomberoanelor din blocuri, au fost concluziile conferinţei „Cum curăţăm România?“, organizată ieri de ZF.

„Implicarea autorităţilor publice este slabă. Există alte preocupări“, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedinte al asociaţiei Ecotic, care se ocupă cu gestionarea deşeurilor de produse electrice şi electronice.

„După căldură (termoficare - n. red.), gunoiul e a doua armă politică îndreptată împotriva pro­priu­lui popor, folosită în interese politice. Nimeni din ţară nu are puterea, răspunderea, faţă de acest sis­tem“, a spus şi Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR).

Decalajul dintre statele vestice şi România la capitolul gestiune a deşeurilor este imens. Mai puţin de 3% din „gunoaiele“ generate de români sunt colectate selectiv, potrivit unui studiu realizat anul trecut de asociaţia Eco-Rom Ambalaje. În statele din vest procentul trece de 80%. Mult mai puţine deşeuri sunt reciclate în România, în jur de 7% potrivit estimărilor din piaţă, deşi ţinta naţio­nală care trebuie atinsă în 2020 este ca 50% din totalul deşeurilor să fie reciclate. Pentru 2030, Comisia Europeană a propus o ţintă şi mai ambiţioasă, de 80% reciclare.

Citiţi mai multe pe www.zf.ro