Aproape o treime din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă din Româ­nia sunt plătite cu sa­lariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise Ziarului Financiar.

♦ La începutul anului 2023, România avea mai mult de 1,76 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim dintr-un total de 6,67 milioane ♦ În 2011 erau circa 444.100 de contracte de muncă plătite cu salariul minim, adică 8% din total ♦ România are a patra cea mai mare valoare din UE a indicelui Gini, o măsură folosită pentru a arăta distribuţia veniturilor populaţiei dintr-o ţară ♦ Creşterea indicelui Gini sugerează că veniturile devin din ce în ce mai inegal distribuite într-o ţară, iar în România a crescut de la 33,3% în 2020 la 34,3% în 2021.

Aproape o treime din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă din Româ­nia sunt plătite cu sa­lariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise Ziarului Financiar.

Astfel, în ianuarie 2023 România avea mai mult de 1,76 milioane de con­tracte de muncă plătite cu salariul minim dintr-un total de 6,67 milioane. Dintre contractele plătite cu salariul minim la 1 ianuarie 2023, circa 1,46 mi­lioane sunt plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut, iar circa 302.000 sunt plătite cu 4.000 de lei brut, adică cele din sectorul de construcţii.

Deşi aproape o treime dintre contractele de muncă sunt plătite cu salariul minim pe economie, valoarea salariului mediu net pe economie este de aproape 4.400 de lei.

„Este posibil să avem un astfel de salariu mediu net pe economie în con­diţiile în care există salarii foarte mari care să ridice media. Dacă avem câteva salarii mici şi câteva salarii foarte mari, atunci ele vor ridica foar­te mult această medie“, a spus pentru ZF Mihail Buşu, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice.

De altfel, România are a patra cea mai mare valoare din UE a indi­celui Gini, o măsură folosită pentru a arăta distribuţia veniturilor popula­ţiei dintr-o ţară. O creştere a coefi­cien­tu­lui Gini sugerează că veniturile devin din ce în ce mai inegal distri­buite într-o ţară. În România, acest indicator a evoluat de la 33,5% în 2011 la vârful de 37,4% în 2015, a ajuns 33,3% în 2020 şi a crescut la 34,3% în 2021, ultimul an pentru care există date la Eurostat.

În 2021, coeficientul Gini pentru UE a fost de 30,1 %. Cele mai mari di­fe­renţe de venituri în statele mem­bre ale UE, cu un coeficient Gini de cel puţin 35%, au fost înregistrate în Bulgaria (39,7%), Letonia (35,7%) şi Lituania (35,4%).

La celălalt capăt al clasamentului, veniturile au fost dis­tri­buite mai uniform în Slovacia, Slo­venia, Belgia şi Cehia, unde coeficientul Gini a fost mai mic de 25%.

„Sunt mult mai mari salariile celor din conducere faţă de cei din execuţie şi acest lucru creează o disproporţionalitate. De asemenea, este posibil ca salariaţii să primească şi alte stimulente decât cele salariale, adică să fie angajaţi cu salariul minim şi să primească altfel de bonificaţii şi atunci se creează această disproporţie. Dar ea poate să fie doar pe hârtie, iar în mod real să nu fie aşa“, a spus Mihail Buşu despre inegalităţile indicate de coeficientul Gini.

În total, în luna ianuarie a anului 2023, România avea mai mult de 1,76 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, în creştere de la 1,37 milioane în aceeaşi lună a anului 2022. În total, numărul de contracte de muncă a ajuns la 6,67 milioane în ianuarie 2023, de la 6,56 milioane în ianuarie 2022 , după cum arată datele de la Inspecţia Muncii.

Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, spune că trebuie specificat că vorbim aici despre contractele cu normă întreagă, iar explicaţia pentru această variaţie este modificarea regimului de impozitare.

„În august 2022, guvernul a reintrodus supra-taxarea contractelor part-time. Rezultatul e că o parte semnificativă din contractele part time au fost transformate în contracte cu normă întreagă. Aceste contracte le regăsim în statisticile furnizate de ITM pentru luna ianuarie 2023. Regimul de impozitare influenţează sensibil numărul contractelor cu normă întreagă plătite la nivelul salariului minim - la 1 ianuarie 2020, când guvernul liberal a renunţat la supra-taxarea contractelor part time, rezultatul a fost că brusc am avut o scădere a numărului de contracte cu normă întreagă plătite la salariul minim faţă de anul precedent“, a detaliat ea.

În plus, Victoria Stoiciu punctează că, dincolo de variaţia punctuală din perioada 2022 - 2023, avem o tendinţă mai veche de creştere a numărului de contracte pe salariu minim Ð din 2011 şi până în 2020 avem o creştere constantă a numărului de contracte de muncă cu normă întreagă pe salariul minim. Datele fundaţiei Friedrich Ebert România de la Inspecţia Muncii arată că în 2011 erau circa 444.100 de contracte de muncă plătite cu salariul minim, adică 8% din totalul contractelor de muncă din economie.

„Această tendinţă ascendentă se datorează în cea mai mare parte modificării legislaţiei dialogului social în anul 2011, care a desfiinţat negocierile colective la nivel naţional şi a îngreunat teribil negocierile colective sectoriale. Rezultatul este că în afară de sectorul educaţie preuniversitară şi sănătate publică din 2011 până în prezent nu am avut nici un alt contract colectiv încheiat la nivel de sector. Lipsa negocierilor colective face ca tot mai mulţi angajaţi să fie remuneraţi cu salariul minim. De exemplu, în 2011 aveam mai puţin de jumătate de milion de contracte de muncă plătite cu salariul minim şi asta era o cifra constantă, care nu varia de la an la an. După modificarea legii dialogului social , în doi ani, cifra aproape că s-a triplat. Să sperăm că noua lege a dialogului social, votată în decembrie anul trecut, va debloca negocierile colective sectoriale şi vom asista la o diminuare a numărului de lucrători remuneraţi cu salariul minim“, a concluzionat reprezentanta fundaţiei Friedrich Ebert România.

Oana Popescu, managing director în cadrul companiei de resurse umane Humangest Group, este şi ea de părere că evoluţia numărului de contracte de muncă plătite cu minimul pe economie în 2023 faţă de 2022 a venit pe baza modificărilor legislative din ultima perioadă.

„Pe de o parte am avut modificarea Codului Fiscal, prin ordonanţa 16/2022, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi care a impus, din 2023, microîntreprinderilor o condiţie obligatorie pentru a aplica impozitul micro, respectiv aceea de a avea cel puţin un salariat, iar acesta să fie angajat cu normă întreagă. Apoi, creşterea salariului minim la 3.000 de lei brut a integrat de la începutul acestui an şi salariaţii din domeniul agroalimentar care nu au mai beneficiat de un salariu minim diferenţiat, aşa cum se întâmplă în construcţii“, a spus ea pentru ZF.