Antreprenorii din industria agroalimentară dis­cută despre nevoia de a scurta lanţurile de producţie şi aprovizionare şi de a reduce complexitatea acestora, scoa­să în relief de criza generată de pandemia COVID-19, însă cum poate România să facă acest lucru când are şase judeţe fără nicio fabrică de procesare a laptelui?

„România se poate poziţiona bine în această nouă paradigmă, având în vedere atât potenţialul agricol, cât şi cel financiar, potenţat prin accesarea mai amplă a resurselor disponibile la nivel european pentru activităţi de digitalizare, inovare şi legate de economia verde”, se arată în raportul anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială pentru anul 2019.

În prezent, România are 158 de unităţi de procesare a laptelui crud, însă în judeţele Caraş-Severin, Călăraşi, Dolj, Olt, Sălaj şi Tulcea nu există nicio fabrică, conform datelor centralizate de ZF dintr-o listă a unităţilor de producţie, colectare şi procesare din industria alimentară a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

De altfel, în judeţele în care nu există fabrici de procesare a lapteui şi şeptelul de bovine e scăzut, în medie fiind crescute 30.000 de bovine pe an în fiecare judeţ, în timp ce în Suceava, unde sunt cele mai multe fabrici (16), efectivul de bovine este de peste 136.000 de capete, de patru ori mai mare, potrivit datelor de la INS.