Regiunea Bucureşti-Ilfov, şi în special Capitala, a trecut printr-un proces vizibil de dezvoltare în ultimii ani, reflectat atât la nivel vizual, al infrastructurii şi al dezvoltării imobiliare, cât şi la nivel statistic, cifrele seci arătând că locuitorii de aici au ajuns, cel puţin pe medie, la o calitate a vieţii similară cu cea din alte capitale europene. 

În cele mai recente date publicate de Biroul European de Statistică, Eurostat, capitala României şi zona limitrofă ei au ajuns la un PIB per capita calculat la Puterea de Cumpărare Standard (PPS) de 190% faţă de media UE, depăşind oraşe precum Hamburg şi apropiindu-se  la milimetru de Praga şi Bruxelles. 

În clasamentul regiunilor europene, Bucureşti-Ilfov se află pe locul 7, peste toate marile metropole occidentale, o reflectare a evoluţiei vizibile în ultimii ani pe piaţa muncii, a investiţiilor şi a celei imobiliare. Să ne uităm de exemplu doar la situaţia salariului mediu net din Capitală, considerabil mai mare decât media naţională (6.627 lei la final de 2024 vs 5.645 lei), sau la  rata şomajului, care se menţine mereu la un nivel redus, piaţa muncii profitând de investiţiile străine directe atrase contant de această zonă.

Un rol esenţial în dezvoltarea zonei o au evident investiţiile străine directe, Bucureşti-Ilfov continuând să atragă constant cea mai parte a acestora. Banca Naţională arăta în raportul pe 2023 că această regiune a atras 63,8% din totalul ISD naţional, în creştere chiar faţă de ponderea din 2022. În total, România a beneficiat în acel an de 6,74 miliarde euro, în scădere cu 36%, ceea ce înseamnă că Bucureşi şi Ilfov au primit investiţii străine de 4,2 miliarde euro.

În statistica europeană, PIB-ul real din Bucureşti a crescut cu 2,7% faţă de 2022, după un avans impresionant, de 12,3% cu un an înainte. Pentru a pune datele locale într-un context european, să amintim că PIB real a crescut în 154 de regiuni în 2023 şi a scăzut în 85, cea mai mare creştere fiind în Malta (6,7%), urmată de Severen Tentralen din Bulgaria (Ă5,8%), şi Insulele Baleare şi Canare, din Spania (5,7% şi 5,1%. 

În topul UE, o situaţie doar puţin mai bună decât Bucureştiul o are capitala  Cehiei, aflată în statistica Eurostat la 193% faţă de media UE, urmată de Bruxelles, la 191%, în timp ce Hamburg avea un PIB pe capita de 189% din media europeană, imediat sub capitala României. 

Cele mai bogate regiuni europene, din perspectiva datelor statistice, sunt în Irlanda (Eastern şi Midland), unde PIB per capital ajunge la 245% faţă de media UE, urmate îndeaproape de Luxemburg, cu 237%. Diferenţa foarte mare dintre cele două ţări şi restul clasamentului vine însă, în mare parte, dintr-un context specific acestor pieţe, nefiind creată neapărat natural. Potrivit Eurostat, nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Luxemburg, Bruxelles şi Praga poate fi explicat parţial prin afluxul mare de angajaţi care fac naveta din alte zone, în timp ce în cazul Irlandei explicaţia este numărul mare de multinaţionale care îşi  au sediul central în această ţară. 

Dacă e să ne aruncăm o privire spre regiunea din care face parte România, capitala Ungariei, Budapesta, are un PIB per capita după puterea de cumpărare de 168%, iar Viena de 138%.

În concluzie, cu un PIB per capita peste media UE, investiţii străine consistente şi o piaţă a muncii dinamică, Capitala poate continua să atragă afaceri, talente şi resurse financiare, dar viitorul depinde puternic de cât de mult va investi în transport, infrastructură, educaţie şi sustenabilitate. Provocările  legate de infrastructura de transport, poluare şi costul vieţii în creştere au nevoie de soluţii rapide, atât din partea autorităţilor locale, cât şi a companiilor, pentru a consolida pe termen lung poziţia Capitalei ca pol de business european. 

 omânia nu e doar Bucureşti. Oricât de benefică este dezvoltarea Capitalei, la fel de important este şi ce se întâmplă în restul ţării, iar aici statistica arată că diferenţele se menţin, ba chiar se agravează pe alocuri. 

Per ansamblu, România se află la 78% din media UE, uşor peste Polonia şi Ungaria, care au un PIB per capita de 77%, şi peste Bulgaria, care se află la doar 64%.  Dar, chiar dacă privit la nivel de ţară situaţia pare bună, România depăşind ”competitorii” ei tradiţionali, Ungaria şi Polonia, semnele de întrebare apar când ne uităm mai atent la curtea proprie. Pe regiuni, cel mai bine stau cea de Vest şi cea de Nord-Vest, cu un PIB per capita de 78%, respectiv 71% din media UE, urmate la mică distantă de Centru, cu 70%.

În schimb, în Nord-Estul României, PIB per capita este la doar 47%, iar Sudul şi Estul României la 60-61%. Regiunea Bucureşti-Ilfov a crescut constant în ultimii ani, de la 165% în 2020 la 190% în 2023. La polul opus se află judeţele din nord-est, aceastea formând singura zonă din România care avea în 2020 o pondere de 47%, după care s-a confruntat cu doi ani de scădere, dând primele semne de redresare în 2023.

La nivel local, Institutul Naţional de Statistică arăta la finele anului trecut că cele mai mari salarii din România sunt în Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu şi Ilfov, singurele care depăşesc şi salariul mediu net de la nivel naţional, în timp ce cele mai mici sunt în Teleorman, Hunedoara şi Harghita. 

Zona de est şi nord-est a României a fost constant un fel de Cenuşăreasă faţă de judeţele mai bogate din vest, suferind de lipsa infrastructurii de transport, care a afectat gradul de atractivitate pentru investitorii străini. Situaţia se schimbă însă treptat, pe măsură ce mari companii din imobiliare şi tehnologie au transformat Iaşiul într-un nou hub de afaceri. În plus, viitoarea autostradă A7, aflată în lucru, va pune umărul la creşterea zonei.