♦ Managementul BNR, numit prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator şi un guvernator ♦ Al şaptelea CA al BNR de după Revoluţie, cu cinci oameni din vechiul board şi patru oameni noi, a fost votat marţi de Parlament şi va începe activitatea după 11 octombrie ♦ BNR a obţinut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, dublu faţă de câştigul din 2022 ♦ Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2023 la un record de aproape 14 mld. lei, peste câştigul din 2022, de circa 10 mld. lei.

Consiliul de Administraţie al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 şi expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moştenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar şi dobânzi mai mari, la o inflaţie aflată puţin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar şi un nivel modest al intermedierii financiare, ponderea creditării şi activelor bancare în PIB plasând România la coada clasamentului european.

Boardul actual al BNR, insti­tuţie care reglementează şi supra­veghează activitatea băncilor comer­ciale din România, şi-a început activitatea în octombrie 2019, iar anii care au urmat, 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie mare, creştere a dobânzilor şi a ra­telor bancare, încetinire a credi­tării şi a economiei, creştere a defici­telor şi a datoriei, evenimente care au apă­rut după o perioadă lungă de sta­bi­li­tate macroeconomică şi do­bânzi mici. Acum vedem iar inflaţia şi do­bân­zile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revi­go­rare, dar economia încă şchioa­pătă.

Din Consiliul de administraţie aflat în fruntea băncii centrale după 2019 şi până acum fac parte Mugur Isărescu (guvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Leonardo Badea (viceguvernator), Eugen Nicolăescu (viceguvernator) şi membri Gheorghe Gherghina, Cristi Popa, Csaba Balint, Dan Radu Ruşanu şi Virgil Stoenescu.

Pe parcursul mandatului actualului CA al BNR, inflaţia a revenit pe o pantă ascendentă, urcând de la circa 4%, cât era la final de 2019, la două cifre, depăşind 16% în 2022, pentru ca apoi să coboare spre 6% în 2023 şi spre 5% în prima parte a anului 2024.

Privind mai în urmă ne amintim că după Revo­luţie, BNR a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflaţia - stabilitatea preţurilor fiind principalul obiec­tiv scris în statutul BNR, în timp ce stabilitatea finan­ciară a căpătat o importanţă sporită în ultimii ani.

În tandem cu inflaţia, şi dobânzile la lei au sprintat, mai puternic începând din a doua parte a anului 2022 (în condiţiile în care şi inflaţia a explodat atunci), iar dobânzile au rămas ridicate şi în 2023, deşi inflaţia a mai scăzut, startul reducerilor de dobânzi fiind dat în vara anului 2024. Dacă la final de 2019 dobânda de politică monetară era setată de BNR la 2,5%, acum a ajuns la 6,5%, după două ajustări operate de banca centrală în lunile iulie şi august din acest an. În ceea ce priveşte dobânzile pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni este acum la 5,55% în continuare peste nivelul de la final de 2019, de 3,2%.

Economia şi creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent o perioadă, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creştere, iar din 2024 să scadă iar. Dar viteza economiei a depăşit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creşterea economiei a fost susţinută de resursele populaţiei şi companiilor, şi într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor.

Dacă la finalul anului 2019 soldul creditului privat era sub 270 mld. lei în vara acestui an a depăşit 400 mld. lei, majorându-se astfel de 1,5 ori în cinci ani.

Şi activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, urcând la  835 mld. lei la jumătatea anului 2024, de la mai puţin de 500 mld. lei la final de 2019.

O evoluţie favorabilă vedem şi pe piaţa valutară în ultimul cincinal. Cursul valutar leu/euro a fost stabil, urcând doar cu 4%, de la 4,78 lei/euro la final de 2019 până la 4,97 lei/euro acum. Iar rezervele valutare la BNR s-au dublat faţă de 2019, până la 66 mld. euro.

Şi în cazul ratei creditelor neperformante (NPL - non-performing loans), evoluţia a fost favorabilă în ultimii ani, nivelul NPL coborând la 2,5%, de la 4,1% la final de 2019.

Dincolo de analiza principalilor indicatori macro şi bancari din ultimii ani, privind strict situaţia BNR, vedem că profitul a fost în creştere.

BNR a obţinut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, mai mult decât dublul câştigului din 2022, potrivit raportului anual al instituţiei. Câştigul BNR de anul trecut a fost cel mai mare din ultimii 14 ani. În anul 2022, câştigul băncii centrale scăzuse la 1,08 mld. lei, după ce atât pentru 2020, cât şi pentru 2021, BNR a raportat profituri de circa 2 mld. lei în fiecare an. Precedentul record al profitului BNR, de 4,6 mld. lei, a fost în 2009. BNR se numără printre băncile centrale care au rămas pe profit, în timp ce alte bănci centrale au fost pe pierdere.

Şi numărul de salariaţi din banca centrală a fost în creştere, ajungând la 2.095 de persoane la final de 2023.

Cei peste 2.000 de angajaţi ai BNR sunt printre cel mai bine plătiţi din economie. Salariul mediu din BNR a fost în ultimii ani cu circa 50% mai mare decât salariul mediu din sistemul bancar şi triplu faţă de salariul mediu net pe economie. Un angajat al Băncii Naţionale câştigă, în medie, circa 2.500 de euro net/lună, pe baza datelor din rapoartele BNR.

La finalul anului 2023, BNR raporta cheltuieli cu personalul, adică cu cei 2.095 de angajaţi, de aproape 500 mil. lei (496 mil. lei), ceea ce ar echivala cu un câştig brut de circa 20.000 lei/lună, adică aproape 4.000 de euro brut/lună. Dacă sunt eliminate cheltuielile cu impozitele şi contribuţiile sociale, fără a lua în considerare şi cheltuielile cu programele de pregătire a personalului, ar rezulta un câştig net în jur de 2.800-3.000 euro/lună.

La nivel naţional, în decembrie 2023, salariul mediu net pe economie a depăşit pragul de 5.000 de lei net pe lună (circa 1.000 euro net/lună), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Într-o opinie transmisă ZF, Mugur Tolici, directorul Direcţiei resurse umane din BNR, scria că încă din anul 2014 BNR a implementat un sistem de salarizare care realizează o legătură directă între performanţă şi recompensă. Iar pentru a fi competitivă în acest domeniu, BNR urmăreşte evoluţiile salariale şi ale pieţei muncii din România, dar se uită cu atenţie şi la ceea ce se întâmplă în alte bănci centrale şi instituţii europene.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, cel mai bine plătit salariat din instituţie, a avut în 2023 un venit net anual de 1,08 milioane de lei, adică 90.000 de lei pe lună (echivalentul a 18.000 euro/lună), potrivit datelor din declaraţia sa de avere. Pe lângă veniturile salariale din 2023, Isărescu a declarat şi venituri din pensii de 322.000 de lei, peste nivelul din 2022. Spre comparaţie, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei şi 237.600 de lei din pensie.

Competiţia pentru un job la BNR nu a lipsit în ultimii ani. Concret, pe parcursul anului 2023 banca centrală a organizat 147 de procese de recrutare externă pentru un număr de 200 de posturi vacante, fiind admişi doar 98 de candidaţi dintr-un total de 1.446 înscrişi. În aceeaşi perioadă, BNR a organizat 63 de procese de recrutare internă pentru un număr de 67 de posturi vacante, fiind admişi 61 de candidaţi dintr-un total de 90 de înscrişi. De asemenea, 59 de salariaţi au fost promovaţi în funcţii superioare de execuţie, iar 14 în funcţii de conducere.

Al şaptelea Consiliul de administraţie (CA) al BNR de după Revoluţie, cu cinci oameni din vechiul board şi patru noi, a fost votat marţi, 1 octombrie de Parlament, urmând să ocupe după 11 octombrie cele nouă fotolii din celebra sală de consiliu de la banca centrală.

Mugur Isărescu rămâne guvernator al BNR, Leonardo Badea devine prim-viceguvernator, iar Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu au fost votaţi de parlamentari ca viceguvernatori ai băncii centrale, care gestionează politica monetară şi sistemul bancar.

Cosmin Marinescu (viceguvernator), Aura Gabriela Socol (membru), Roberta Anastase (membru) şi Alexandru Nazare (membru) sunt nou intraţi în CA-ul BNR, în timp ce Eugen Nicolăescu, Gheorghe Gherghina, Dan Radu Ruşanu şi Virgil Stoenescu au ieşit din boardul băncii centrale.