♦ Peste 40% din consumul de gaz la nivel european vine din sectorul rezidenţial, depăşind cererea din partea industriei sau a segmentului energetic ♦ Astfel, transformarea felului în care oamenii îşi asigură confortul termic va deveni una dintre schimbările majore din sectorul energetic, fiind deja multe state care sprijină tranziţia spre surse alternative, cum ar fi pompele de căldură ♦ Nu este şi cazul României.

Austria, de exemplu, a luat recent decizia de a interzice instalarea de centrale pe gaze pentru noile proiecte re­zidenţiale, dar şi vânza­rea de produse menite să le înlocuiască pe cele vechi. „Cu fiecare boiler pe gaze de care scăpăm suntem mai aproape de a ieşi din dependenţa de gazul rusesc“, spunea în vara acestui an Leonore Gewessler, minis­trul austriac al protecţiei me­diului, citată de SPGlobal. „Fiecare apartament sau casă pe care le vom putea încălzi cu sisteme de încălzire sustenabile ne vor face mai puţin susceptibili la şantaj.“

În Marea Britanie a fost interzisă mon­tarea de boilere pe gaze din 2025. În Olanda nu se mai fac conectări la reţeaua de gaze din 2018. În Franţa sunt interzise boilerele pe gaze de anul acesta, în Austria de la anul, în timp ce Norvegia a adoptată această măsură din 2017.

„Actuala criză energetică va fi o criză a încălzirii. Jumătate din consumul de ener­gie la nivel european se duce pe zona de în­călzire sau răcire şi 42% din cerere este alimentată de gazul natural. Clădirile sunt cel mai mare consumator de gaze naturale, cele mai mari cantităţi fiind folosite pentru încălzirea apei şi a spaţiilor“, se mai arată într-un articol publicat de Asociaţia Euro­peană a Biogazului.

Statisticile europene arată că Ungaria este ţara cu cea mai puternică dependenţă de gazul natural pentru încălzire, 84% din­tre locuinţe folosind acest combustibil, adus în întregime din Rusia. Olanda, Italia, Slo­vacia, Belgia şi Ger­mania sunt alte state pentru care factura la gaze pentru încălzire în această iar­nă va deveni un lux. De altfel, pre­sa interna­ţională men­ţio­nează explozia cererii pentru sisteme alternative de încălzi­re, cum sunt pompele de căldură, fenomen care se vede acum pe pieţe precum Germania.

Pe plan local, lipsa de dezvoltare a Ro­mâniei în ceea ce priveşte racordarea con­sumatorilor la reţelele de gaze va fi în iarna aceasta un avantaj. Statisticile europene arată că pentru România gazul reprezintă soluţia de încălzire pentru o treime dintre gospodării, circa 53% bazându-se pe lemn, în timp ce 14% dintre consumatori sunt co­nectaţi la sistemul centralizat de încălzire.

Printre soluţiile alternative analizate ca viitoare surse de căldură este şi hidrogenul, dar dezvoltările sunt într-o fază incipientă. Un prim proiect a fost însă anunţat recent şi pe piaţa locală. „Delgaz Grid, compania de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei e­lectrice din cadrul grupului E.ON Româ­nia, demarează luna aceasta un proiect pilot de testare a compatibilităţii şi funcţionării instalaţiilor de utilizare şi a componentelor sistemului de distribuţie cu un amestec de gaze naturale şi hidrogen“, a anunţat la în­ce­putul lunii noiembrie compania.

Proiec­tul se va desfăşura în perioada noiembrie 2022 - octombrie 2024 şi urmăreşte să ana­lizeze şi să demonstreze că, din punct de ve­dere tehnic, este posibilă şi sigură adăuga­rea de hidrogen, în proporţie de 20% din volum, în reţelele de distribuţie şi instala­ţiile de utilizare a gazelor naturale existente în România. Scopul proiectului este atât de analiză a compatibilităţii şi comportării elementelor reţelelor de distribuţie selectate în proiectul pilot.