♦ Cătălin Grigoriu, Moldova Farming: „Suntem dependenţi unii de alţii şi singurul lucru de care avem nevoie în acest sector sunt banii. Această OUG ar fi trebuit să se rezume strict la injectarea de lichidităţi în piaţă“.

Lanţul dintre fermieri, distribuitori, furnizori, bănci şi stat poate fi afectat de ordonanţele de urgenţă adoptate pe 9 octombrie de Florin Barbu, ministrul agriculturii, consideră Cătălin Grigoriu, acţionar al Moldova Farming, o companie cu o cifră de afaceri de peste 420 de milioane de lei care cultivă cereale pe o suprafaţă de 7.000 de hectare în judeţele Bacău şi Vrancea şi care distribuie şi inputuri agricole.

„Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, trebuie şi trebuia să intervină, altfel sectorul agricol va intra într-un colaps ireversibil, cu consecinţe grave şi uşor de imaginat pentru români şi România. Agricultura are nevoie de bani, de o perfuzie puternică de lichiditate, nu doar de o injecţie financiară“, spune Cătălin Grigoriu.

El completează că agricultura are nevoie de susţinere financiară, pentru că în mare parte, este în pragul insolvenţei, iar dovadă este numărul de insolvenţe din acest sector, care „explodează de la o zi la alta“. Acest lucru vine în după ani consecutivi de secetă extremă, care au condus la producţii dezastruoase în jumătate din ţară, preţuri mari la inputuri cauzate de criza energetică şi de războiul din Ucraina, preţuri scăzute la cereale din cauza cererii în colaps şi dobânzi ridicate pentru a combate inflaţia. Astfel, situaţia financiară a fermierului român s-a deteriorat.

Mai mult, agricultura României este bazată în principal pe producţia vegetală, de cereale şi oleginoase, culturi care sunt dependente de condiţiile climatice, iar după patru ani agricoli secetoşi din cinci (excepţia a fost 2021), sectorul suferă de o lipsă acută de lichiditate. „Pe româneşte, nu mai sunt bani în acest sector, iar această lipsă de lichiditate se propagă de la fermieri până la distribuitorii şi producătorii de inputuri, companii de leasing, bănci“, subliniază Cătălin Grigoriu.

Astfel, una dintre ordonanţele aprobate stipulează că fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporţie de 50% nu vor trebui să-şi plătească datoriile la bănci şi instituţii financiare non-bancare până pe 1 august 2025.

„Prin OUG nr. 4/2024 s-a pus la dispoziţia debitorilor un moratoriu în contractele de credit sau leasing ale producătorilor agricoli pentru o perioadă de până la 31 decembrie 2024, prin care se propune amânarea plăţii unor obligaţii contractuale  ale debitorilor, respectiv ale producătorilor agricoli afectaţi de seceta pedologică, care pot solicita creditorilor suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor restante acumulate, precum şi a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor“, se arată în textul orfonanţei.

Agrumentul din spatele acestei decizii este faptul că în anul agricol 2024 circa 230.000 de fermierii s-au confruntat cu o lipsă semnificativă de precipitaţii care a indus fenomenul de secetă pedologică accentuată pe areale agricole extinse la nivel naţional, în special în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului şi Crişanei.

Practic, dacă un fermier are grâul calamitat în proporţie de 20%, floarea-soarelui cu 50% şi porumbul cu 90%, media calamităţilor va fi (20Ă50Ă90)/3 â 53.3%, deci fermierul va fi eligibil pentru această amânare a plăţilor.

De asemenea, această ordonanţă interzice distribuitorilor să execute fermierii cu datorii din 2024 sau să le ceară insolvenţa până pe 1 august 2025. Iar până la 31.12.2024, distribuitorii nu le pot calcula penalităţi contractuale şi nu le pot tăia fermierilor discounturile de neplată la termen dacă aceştia îşi achită debitele până la sfârşitul acestui an. Însă, fermierii au obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile pe perioada valabilităţii acestui OUG.

„Dacă ne ajută sau nu această OUG? Părerea mea este că această OUG ar fi trebuit să se rezume strict la injectarea de lichidităţi în piaţă. Dacă mulţi fermieri nu sunt bancabili şi, implicit, nu vor putea accesa astfel de finanţări, o soluţie (discutată în cadrul asociaţiei distribuitorilor) ar fi finanţarea distribuitorilor cu credite cu dobânzi subvenţionate, iar statul să garanteze creanţele pe care aceştia le au şi le vor avea faţă de fermieri. În mod cert, distribuitorii sunt mai bancabili decât fermierii, iar injecţia de capital prin intermediul distribuitorilor tot la fermieri ar ajunge“, a spus Cătălin Grigoriu.

El crede că nu ajută cu nimic distribuitorii de inputuri, decât parţial pe cei care sunt vulnerabili şi care pot beneficia, la rândul lor, de protecţia împotriva executării şi cererilor de insolvenţă. „Fermierii sunt cumva încurajaţi să nu-şi achite debitele la termen faţă de distribuitori, deşi, din fericire, cei mai mulţi fermieri înţeleg că şi finanţarea cu inputuri către ei va înceta. Iar fără inputuri, anul agricol 2024-2025 ar deveni definitiv compromis.“

Distribuitorii, a mai spus Grigoriu, ştiu că trebuie să-şi plătească furnizorii pentru că, altfel, nu pot emite pretenţii la un nou credit comercial pentru anul agricol 2024-202 şi crede că toţi distribuitorii care vor putea să-şi plătească furnizorii o vor face conform termenilor contractuali, fără să se prevaleze de protecţia oferită de acest OUG, nici măcar prin cereri de amânare la plată.

Lanţul este simplu. Fermierii plătesc distribuitorii, distribuitorii îşi plătesc furnizorii şi ratele la creditele bancare! Apoi, băncile prelungesc finanţarea către distribuitori, furnizorii oferă un nou credit comercial distribuitorilor şi aceştia reiau finanţarea cu inputuri către fermierii care şi-au onorat obligaţiile de plată.

„Nu există în această ţară un distribuitor care să-şi permită să reia ciclul economic normal cu un grad de încasare a creanţelor de la fermieri sub 90%. Pentru că, în acest domeniu, 10% sume neîncasate la termen de la fermieri înseamnă milioane şi zeci de milioane de euro. Practic, suntem dependenţi unii de alţii (fermieri-distribuitori-furnizori-bănci-stat) şi singurul lucru de care avem nevoie în acest sector sunt banii. Lichiditate“, a subliniat acţionarul Moldova Farming.

Altfel, e puţin probabil ca fermierii care nu vor reuşi să-şi achite furnizorii de inputuri sau distribuitorii în 2024 (sau sunt restanţierii din 2023) să mai fie finanţaţi în continuare cu inputuri agricole, spune Grigoriu. „Ce fel de an ar trebui să fie 2025 ca un fermier să-şi poată plăti şi inputurile aferente anului 2024 şi pe cele ale anului 2025?“, se întreabă el.

În acest sector economic, după părerea sa nu sunt importanţi doar fermierii, ci în egală măsură şi distribuitorii, şi furnizorii de inputuri sau de utilaje, şi firmele de leasing, şi băncile, şi, evident, şi statul, care trebuie să intervină în astfel de situaţii de forţă majoră.

„Trebuie să avem grijă de acest întreg ecosistem. Înţelegem nevoile fermierilor, dar şi noi, distribuitorii, sperăm că cineva îşi va îndrepta atenţia şi asupra acestui segment important din ecosistemul de agribusiness. Pe lângă propunerea de finanţare a distribuitorilor cu dobânzi subvenţionate, având creanţele de la fermieri garantate de stat (pentru că orice credit/ finanţare a distribuitorului ajunge sub formă de credit furnizor tot la fermier), aş reaminti impozitul pe cifra de afaceri de 1%, care sugrumă pur şi simplu distribuitorii cu cifre de afaceri de peste 50 mil. euro, efectul fiind creşterea impozitării de la 16% la 100% în foarte multe cazuri“, a spus Grigoriu.

El conderă că este interesul tuturor de a îmbunătăţi acest sector vital al economiei româneşti şi, inclusiv, asociaţiile de fermieri şi-au expus îngrijorările faţă de consecinţele acestei OUG. „Am mari dubii, mai ales în ceea ce priveşte derularea creditării bancare către fermieri prin acest OUG, dar suntem toţi dispuşi să comunicăm, să dezbatem şi să gândim un plan pentru o agricultură sănătoasă pe termen lung.“

O altă ordonanţă prevede acordarea fermierilor unui ajutor de calamitate de 1.000 de lei pe hectarul aferent suprafeţelor de grâu, floarea-soarelui şi porumb, unde gradul de calamitate pentru aceste culturi trebuie să fie de minimum 30%. Acest ajutor se aplică atât culturilor înfiinţate în toamna anului 2023, cât şi celor din primăvara anului 2024. „Consider că această sumă este mult prea mică faţă de pierderile uriaşe suferite de fermierii români din cauza anilor consecutivi de secetă, dar înţeleg că există limitări bugetare“, a menţionat Grigoriu.

Totodată, printr-o altă OUG, fermierii pot beneficia de credite bancare cu dobândă subvenţionată, garantate integral de stat, dar cu respectarea unor condiţii, inclusiv de bonitate bancară. „La acest capitol, sincer, am mari rezerve că toţi potenţialii beneficiari (circa 7.500 de fermieri) vor putea accesa aceste credite bancare extrem de avantajoase, cu posibilitatea de rambursare în 60 de luni. (...) Cred că mai bine de 30-40% dintre fermieri nu se vor încadra în condiţiile şi indicatorii urmăriţi de bănci şi vor pierde o oportunitate bună de a se redresa financiar, mutând o presiune de cash-flow pe termen scurt într-una pe termen mediu.“