Cursa sau autorizaţia, ce alegi? Numerele de telefon care bagă spaima în taximetrişti
Am fost cu un taximetrist şi am intrat în vorbă civilizată cu el. N-a durat mult până am zis “lasă că şi voi ... “. Şi noi, ce?!
L-am supărat şi mi-a explicat. Că el e cinstit şi că şi-a văzut mereu de treabă (avea maşina curată-lună, nu fuma, nu avea radio pornit, avea numai una bucată cruciuliţă cu Boca, deci avea dreptate). Că sunt cei de IF (Ilfov) care au stricat piaţa. Şi i-am zis că oricum degeaba suni la dispecerat să-i reclami. Şi mi-a dat dreptate. Mi-a zis că dacă nu ai o probă, e cuvântul tău împotriva cuvântului lor. Şi că dispecerii primesc explicaţii de genul “vezi de treabă, era un client sărit de pe fix, fiţos omul” din partea taximetriştilor.
Ok, ce e de făcut? Şi omul mi-a zis: suni la dna. Firea şi faci reclamaţie. De acolo sună la companie şi îl cheamă la raport cu licenţa-n mână. Şi sunt speriaţi toţi că – pe bune – au job-urile ameninţate. E singura instituţie de care li se face frică. Sesizarea ta e ânregistrată, cu număr de ordine, trebuie soluţionată, nu merge cu "am uitat". Şi mi-a mai zis omul că anul trecut s-au făcut doar 6 reclamaţii la Primărie pentru că lumea nu ştie unde să reclame.