Curtea de Conturi susţine că a evaluat modul în care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile sanitare responsabile din subordine au gestionat, în perioada pandemiei, resursele de medicamente, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor pacienţilor.

Potrivit concluziilor auditului, Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament şi la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici. De asemenea, centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti.

Reprezentanţii Curţii susţin că cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii.

„Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19, în valoare de 1.242.421 mii lei, din care achiziţia medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achiziţiilor efectuate. Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor”, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi.

Conform acestuia, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament.

„Modul de repartizare către unităţile sanitare a medicamentelor achiziţionate de către Minister pentru tratarea pacienţilor Covid-19 s-a realizat în funcţie de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecţioase din cadrul Ministerului Sănătăţii, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiţia medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii către unităţile sanitare a avut impact asupra evoluţiei pandemiei Covid – 19”, se arată în comunicat.

Acesta arată că, în contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienţilor cu Covid-19, prin reorganizarea unităţilor de sănătate şi desemnarea spitalelor, secţiilor de spital sau a unităţilor de ambulatoriu ca unităţi Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate.

„La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a capabilităţii unităţilor medicale declarate Covid-19 de a face faţă pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, mai arată Curtea de Conturi.

Printre recomandările făcute se numără: monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente Covid-19, evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acţiune pentru a determina gradul de eficienţă şi eficacitate al acestora, fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătăţii” să se efectueze pe baza unei analize realiste şi a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate, constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părţi interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei şi cererii de medicamente şi să se identifice medicamentele alternative, cconstituirea şi revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide şi alte materiale specifice pentru situaţii speciale, cu respectarea cantităţilor de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente şi elaborarea şi implementarea unei proceduri/metodologii de repartizare a medicamentelor din Rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii speciale precum şi de monitorizare a modului de utilizare a acestor medicamente.