Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, spune că, împreună cu Consiliul Judeţean Giurgiu, a pornit demersurile pentru construcţia unui aeroport în zona de sud a Bucureştiului.

„Nu este o glumă, ci un lucru cât se poate de serios. Împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, am demarat procedurile premergătoare construirii unui aeroport în zona de sud a Capitalei. Va fi un aeroport internaţional, atât pentru transport de persoane, cât şi cu o importantă componentă cargo, întrucât în acest moment, Aeroportul Otopeni este depăşit din acest punct de vedere. Toate acestea le facem pentru că ne dorim ca Bucureştiul să devină cu adevărat un oraş occidental. Aerisit, verde, şi mai ales, conectat aşa cum trebuie cu restul Europei”, a transmis Băluţă.

Traficul aerian din România încă nu şi-a revenit la nivelul de dinainte de pandemie, arată datele e la Asociaţia Aeroporturilor din România (AAR). ficul de pasageri pe aero­por­turile din România s-a ridicat la 21 de milioane de pasageri anul trecut, în creştere cu 87,5% faţă de anul 2021 şi aproape triplu faţă de anul 2020. Cu toate acestea, în anul de referinţă 2019, cel mai bun an din turism, aeroporturile erau tranzitate de 23 de milioane de pasageri.

Aeroportul Henri Coandă (Oto­peni), cel mai mare din ţară, a avut anul trecut 12,5 milioane de pasageri, în creştere cu 80% faţă de anul ante­rior, potrivit datelor publice. Pe acest aeroport s-au înregistrat peste 120.000 de mişcări ale aeronavelor, în creştere cu 30%. Spre comparaţie, în 2019 ae­ro­portul avea 14,7 milioane de pasageri.

Al doilea cel mai mare trafic s-a înregistrat pe aeroportul din Cluj-Na­poca (2,6 milioane de pasageri, în creştere cu 81% faţă de anul anterior). Raportat la anul 2019, aeroportul a re­cuperat 90% din traficul de pasageri şi a reuşit să rămână cel mai mare aero­port din provincie şi al doilea cel mai aglomerat aeroport din ţară după cel din Capitală.