România are un deficit structural, un deficit bugetar foarte mare, şi există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit, teza care prevalează fiind aceea că România este suprataxată, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului fiscal. În plus, a adăugat el, România are şi un cont curent care are un deficit mare, cu o finanţare externă în proporţie de aproape jumătate.

“Nu aş vrea să tot pedalez pe această vulnerabilitate a noastră care este cunoscută, este evocată şi de Banca Naţională, este menţionată constant de Consiliul fiscal. Avem deficit structural, avem deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB. Ai şi un cont curent  care are un deficit mare, cu o finanţare externă aproape jumătate. În România există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit  bugetar foarte mare pentru că va afecta veniturilor oamenilor şi nu se acceptă. Teza care prevalează este că România este suprataxată. România nu este suprataxată, România colectează într-adevăr foarte puţin. Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare  mai taxate ca altele, mă refer şi la categorii de contribuabili”, a explicat Dăianu la prezentarea lucrarii “Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, care îi are ca autori pe Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

Deficitul bugetar a crescut doar în primele cinci luni din 2024 la 3,4% din PIB.

România este în procedură de deficit excesiv din 2020 şi, iniţial, planul agreat de guvernele anterioare prevedea o reducere a acestuia graduală, până la 3% din PIB în 2024. Cu toate acestea, crizele suprapuse din ultimii ani au adus deficite bugetare pentru mai multe state membre, astfel că procedurile de reducere a deficitului bugetar au fost renegociate. Ţinta iniţială a guvernului era de un deficit de 5% din PIB în 2024.

Marcel Boloş, ministrul finanţelor, a explicat la ZF Live că executivul european a transmis României o traiectorie de rectificare a deficitului bugetar pe o perioadă de patru sau şapte ani, care porneşte de la un deficit bugetar de 6,9% din PIB în 2024. Nu este încă o decizie agreată oficial cu Comisia Europeană, dar ministrul a spus că, în termeni practici, este vorba de o nouă procedură de deficit excesiv.

În contextul discuţiilor despre stabilitate financiară, despre educaţie financiară, preşedintele Consiliului fiscal a atenţionat că educaţia financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii: experţilor din Guverne dacă există, experţilor din partide daca exista, şi parlamentarilor.