Datoria externă a României a urca în iunie 2024 la 176 mld. euro: statul a ajuns să deţină 48% din datoria externă totală, faţă de sub 33% acum zece ani
Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în primele şase luni din an cu 6,8 mld. euro, până la 176,8 mld. euro. În aceeaşi perioadă şi în acelaşi context, datoria publică externă a crescut cu 8,3 mld. euro pentru că, în vreme companiile private şi-au mai achitat din datorii, statul a continuat să se împrumute solid de pe pieţele externe.
♦ În vreme ce companiile private îşi mai reduc din datoria externă, statul şi-o creşte pe a sa.
Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în primele şase luni din an cu 6,8 mld. euro, până la 176,8 mld. euro. În aceeaşi perioadă şi în acelaşi context, datoria publică externă a crescut cu 8,3 mld. euro pentru că, în vreme companiile private şi-au mai achitat din datorii, statul a continuat să se împrumute solid de pe pieţele externe.
Datele publicate ieri de BNR arată că, din datoria externă totală de 176,8 mld. euro statul are felia cea mai mare, 85,2 mld. euro, adică 48% din total. Este una din cele mai mari datorii externe (dacă nu cea mai mare), ca pondere în total datorie externă, pe care statul a contractat-o. De pildă, în urmă cu zece ani (iunie 2015), din totalul datoriei externe publice şi private, de 90,8 mld. euro, statul deţinea 29,6 mld. euro adică doar 32% din total.
Potrivit Finanţelor, în total, de pe pieţele externe şi interne statul a contractat până în aprilie (ultimele date) o datorie echivalent a 52% din PIB (48,8% din PIB la finalul lui 2023) adică 852,8 mld. lei (doar în primele patru luni din an împrumuturile au crescut cu 69,3 mld. lei şi echivalent).
Cu un deficit bugetar ce este evaluat de economişti la 6-7% din PIB în acest an, statul nu mai are nicio forţă de reacţie pentru că nu are niciun levier cu care să-şi mişte economia hodorogită. Nu are forţa să refuze nimic, se împrumută la dobânzile cerute de piaţă, iar datoria totală i-a ajuns, la doar patru luni din an, la 52% din PIB.
Şi, totuşi, nici o frunză nu mişcă. Pentru că, în momentul în care datoria a sărit de 50% din PIB atunci ar fi trebui, legal, întrunite nişte comitete/comisii ca să examineze situaţia şi să decidă ce măsuri sunt luate pentru stoparea derapajului bugetar. Dar măsurile de reducere a defictului bugetar au fost amânate sine die pentru că este campanie electorală. Dacă izbucneşte acum o criză pe pieţele externe, România este perfect descoperită. Nu are nicio rezervă în visterie şi nici prieteni care să o ajute să treacă hopul.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro